Liderii statelor membre NATO se reunesc la sfârșitul săptămânii la Varșovia într-un moment în care Europa își consolidează apărarea în Est în fața Rusiei și se confruntă cu amenințarea jihadistă în Sud, fiind și fragilizată mai mult ca oricând de incertitudinea adusă de Brexit și de criza imigranților, comentează AFP.

Liderii american Barack Obama, german Angela Merkel și francez Francois Hollande, dar și premierul britanic demisionar David Cameron se întâlnesc cu omologii lor din Alianța Nord-Atlantică vineri și sâmbătă în capitala poloneză pentru un summit încărcat de simboluri, deoarece aici a fost semnat în 1955 Pactul de la Varșovia, răspunsul URSS la NATO.

Perspectiva ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, care deschide o mulțime de incertitudini, va fi în centrul atenției, deoarece riscă să fragilizeze NATO, Londra fiind una din pietrele de temelie ale Alianței.

Deși deocamdată nu se află decât în prima sa fază, Brexit-ul anunță negocieri lungi și dureroase, de care liderii Alianței, în frunte Obama, nu și-ar fi dorit să aibă parte, dată fiind instabilitatea fără precedent din jurul Europei.

Summitul se va deschide vineri după-amiază sub înalte măsuri de securitate, după valul de atentate ale grupării jihadiste Statul Islamic (SI) de la Paris, Bruxelles și Istanbul.

Reuniunea "are loc într-o perioadă crucială pentru securitatea noastră, caracterizată prin amenințări și provocări venite din toate părțile", a reamintit luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Schimbarea situației datează din primăvara lui 2014, când Rusia a anexat Crimeea, apoi a susținut ofensiva separatiștilor proruși în estul Ucrainei, lucru negat de Moscova.

A fost și momentul în care SI a luat avânt capturând orașul irakian Mossul din Irak, devenind o amenințare tangibilă la doi pași de frontierele NATO.

"Atenția Alianței a fost pe neașteptate îndreptată direct spre frontierele noastre" și spre "sarcina noastră principală, apărarea colectivă", consideră ambasadorul american la NATO, Douglas Lute.

În septembrie 2014, liderii din NATO au luat măsuri drastice pentru a întări capacitatea de reacție a forțelor armate: au decis înființarea unei unități care să poată fi desfășurată în 48 de ore în caz de criză, construirea de baze logistice în fostele țări ale blocului sovietic care au frontieră cu Rusia și prepoziționarea unor echipamente.

La Varșovia, ei vor consfinți "această consolidare militară fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece" ordonând desfășurarea a patru batalioane multinaționale (de la 600 la 1.000 de militari fiecare) în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, îngrijorate în legătură cu Rusia.

Aceste trupe de luptă ar urma să opună o primă rezistență în cazul unei ofensive ruse, servind în același timp drept garanție că Aliații ar veni imediat în ajutor.

"Orientarea antirusă a NATO se etalează la lumina zilei. Nu ne vom lăsa antrenați în această frenezie militaristă, în contextul în care ei par pur și simplu să încerce să ne atragă într-o cursă a înarmării costisitoare și fără perspectivă", a reacționat recent președintele rus Vladimir Putin.

"Nu vor reuși! Însă noi nu vom da dovadă de slăbiciune", a dat el asigurări luni, denunțând numeroasele manevre militare ale NATO, în special cele 'în apropiere de frontierele Rusiei', în Marea Neagră și în Marea Baltică, în timp ce incidentele s-au înmulțit în ultimii doi ani.

La Varșovia, liderii din Alianță ar urma de asemenea să dea startul scutului antirachetă european, după inaugurarea unui prim complex de rachete interceptoare în România în mai. Scutul este un alt motiv de dispută cu Moscova, care îl consideră o 'amenințare' pentru securitatea sa.

Totuși, liderii din NATO dau asigurări că summitul de la Varșovia nu este o demonstrație de forță antirusă și insistă pentru relansarea dialogului între NATO și Rusia.

Însă de facto autoritățile militare ale celor două părți nu au mai avut discuții de doi ani, iar ambasadorii lor, care au reluat în aprilie pentru prima dată dialogul în 20 de luni, nu se vor reîntâlni decât după summit.

În Sud, Alianța a început să se organizeze pentru a reduce amenințările la adresa securității reprezentate de SI, conflictul din Siria și haosul din Libia. NATO vrea de asemenea să susțină și puținele țări stabile din regiune, cum ar fi Iordania și Tunisia.

NATO va avea de asemenea drone puternice cu baza în Sicilia și va accepta să pună avioanele-radar AWACS la dispoziția coaliției anti-SI.

În plus, criza imigranților care a creat diviziuni între statele europene a determinat NATOsă lupte împotriva traficanților: după ce a trimis o flotă în Marea Egee, Alianța ar urma să coopereze mai mult cu Misiunea Sophia a UE în largul Libiei.

AGERPRES