Lianu (USH Pro Business): PNRR nu este un prânz gratuit; jumătate din bani va trebui să-i rambursăm
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu este un prânz gratuit, pentru că jumătate din cele 30 de miliarde de euro sunt de fapt finanţări prin fonduri pe care va trebui să le plătim, a afirmat, joi, într-o dezbatere de specialitate, Costin Lianu, director general al Centrului antreprenorial universitar USH Pro Business şi reprezentant în Secretariatul Executiv al Consiliului Consultativ privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) - Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avansează. Am scris autorităţilor că acest Plan este important nu numai pentru a fundamenta nişte investiţii imediate pe priorităţi ale economiei naţionale, dar trebuie să-l armonizăm şi cu ceea ce înseamnă Pactul Ecologic European, cu ceea ce înseamnă modalitate de implicare a societăţii civile în dezvoltarea economico-socială. Din punctul nostru de vedere rezilienţa este încă un concept destul de vag, puţin definit, şi în spatele lui fiecare îşi urmăreşte o anumită agendă. Până la urmă, rezilienţă înseamnă sustenabilitate şi capacitate de a da un răspuns rapid la o provocare imediată care apare într-o comunitate. Deci, capacitatea de a rămâne vertical ca trestia, atunci când bate vântul. Planul Naţional de Rezilienţă al nostru vizează 30 de miliarde (de euro, n.r.), din care jumătate vor fi de fapt finanţări prin fonduri care va trebui să le plătim. Nu este nimic nerambursabil. Cum facem cu Planul acesta şi cum investim în el, atenţie că va veni nota de plată, deci nu este un prânz gratuit. Cel puţin jumătate din acest Plan presupune angajamente externe, în condiţiile în care România are o datorie externă din ce în ce mai alarmantă", a declarat Lianu.
Conform economistului, societatea civilă se implică din ce în ce mai mult pentru a dezbate marile teme pe care România le are în faţă.
"Prin activitatea noastră de Consiliu Consultativ SUERD am constatat că societatea civilă se implică din ce în ce mai mult într-o formă cât mai structurată pentru a dezbate marile teme pe care România le are în faţă. Una dintre marile provocări este cum se inserează această Strategie a Regiunii Dunării. Avem la Ministerul Proiectelor şi Investiţiilor o deschidere şi în trimitere foarte multe puncte de vedere. Am încercat că creionăm, împreună cu Fundaţia Eurolink - Casa Europei, cu domnul Sever Avram, câteva puncte de vedere pe care le-am şi transmis Ministerului Investiţilor şi Proiectelor Europene. Nu am primit, din păcate, niciun răspuns până în momentul de faţă... Am încercat să aducem în atenţie câteva puncte de vedere legate de acest concept de redresare şi rezilienţă. Noi am propus câteva proiecte-fanion în acest concept, pe care l-am transmis la minister. Societatea civilă nu este o Cenuşăreasă a acestei politici de rezilienţă, ci trebuie să-şi impună un rol activ în a defini nişte lucruri care, într-adevăr, să asigure competitivitatea României pe termen lung în context naţional, european şi internaţional", a apreciat oficialul USH Pro Business.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
La începutul lunii mai, premierul Florin Cîţu a declarat că, la toate capitolele, au fost reduse sumele din PNRR, iar acesta se încadrează în 29,2 de miliarde de euro.
Documentul strategic al României va fi transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai 2021.
Catedra Internaţională Onorifică "Jean Bart" (CIO-SUERD), proiect fondat în parteneriat cu Academia Română, organizează joi masa rotundă cu tema "Rezilienţa şi societatea civilă". AGERPRES
