Consiliul Superior de Medicină Legală a identificat trei deficiențe majore în îngrijirea pacientului de 54 de ani care a decedat la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din București. Legiștii au stabilit că există o probabilitate de peste 99% ca moartea să fi fost cauzată de scăderea dozei de noradrenalină. În plus, au criticat informațiile eronate răspândite în spațiul public și au subliniat că expertiza s-a bazat pe un dosar complet, inclusiv procese verbale, declarații martori și acte medicale.

„Atât în presă, cât şi în declaraţiile mai multor medici sau societăţi profesionale, s-a ajuns la concluzia că expertiza medico-legală nu este suficientă sau este eronată, datorită faptului că medicii legişti nu ştiu cum se tratează pacienţii într-o secţie ATI sau că nu au competenţe de a face acest lucru. Este adevărat că medicii legişti nu tratează pacienţi în ATI şi nici în alte specialităţi medicale, dar ei au competenţa legală şi capacitatea ştiinţifică de a evalua corectitudinea actului medical fie singuri, fie în colaborare cu specialişti din alte domenii medicale. Medicii legişti nu efectuează doar autopsii, nu sunt doar medici 'de morţi', aşa cum se vehiculează în spaţiul public. Unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale medicinei legale este reprezentat exact de evaluarea deficitelor în acordarea îngrijirilor medicale. Acest lucru nu este specific României, ci este un element prezent în majoritatea ţărilor europene, în multe dintre ele medicină legală având chiar roluri mai extinse, inclusiv în evaluarea malpraxisului", se arată în comunicatul Consiliului Superior de Medicină legală, citat de Agerpres.

Rolul medicinei legale în evaluarea malpraxisului

Potrivit "Malpractice and Medical Liability: European Guidelines on Methods of Ascertainment and Criteria of Evaluation", un ghid european elaborat cu contribuția experților din Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia și Franța, medicina legală a devenit esențială și inevitabilă în domeniul juridic. Acest rol specific al medicinei legale ajută la prevenirea și evitarea interpretărilor greșite și a verdictelor pripite, susține sursa citată

„În cadrul instituţiilor medico-legale se fac anual sute - mii de asemenea expertize, astfel că experienţa practică acumulată este mult peste ce poate dobândi un specialist din alte domenii medicale în acest tip de evaluări. Aceste expertize, cu toate limitările prezentate în punctul public de vedere anterior elaborat, au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeaşi specialitate cu a medicului evaluat, aşa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanţă, când au fost analizate atât expertize medico-legale, cât şi decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuţie existenţa unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale", menţionează cmunicatul.

Biroul Executiv al Consiliului de Medicină Legală subliniază că aproximativ jumătate dintre autopsiile medico-legale vizează cazuri din spitale, majoritatea din secții ATI . Astfel, medicii legiști trebuie să aibă cunoștințe avansate despre tratamentele și managementul perioadelor terminale din aceste secții.

Clarificări din expertiza de la Spitalul Pantelimon

Sursa menționează că expertiza medico-legală în cazul pacientului de la Spitalul „Sfântul Pantelimon” s-a concentrat exclusiv pe evaluarea efectelor scăderii dozei de noradrenalină , nu pe corectitudinea tuturor tratamentelor. Analiza a fost necesară pentru a clarifica dacă scăderea dozei a fost factorul determinant în deces, în contextul în care alte analize complexe ale cazului nu sunt relevante pentru aspectul juridic al anchetei.

Consiliul superior de medicină legală evidențiază că întrebarea esențială în acest caz, privind dacă scăderea dozei de noradrenalină a contribuit la deces, a fost sursa de incertitudine pentru organele de cercetare, care au solicitat asistența experților pentru clarificare.

„Evident că o analiză completă a cazului din punct de vedere medical este utilă pentru înţelegerea patologiilor pacientului şi a motivelor pentru care evoluţia a fost spre agravare în ciuda tratamentelor efectuate. Dar nu acesta a fost aspectul care a trebuit clarificat prin expertiză. Repetăm acest lucru, deoarece colegii din diferite specialităţi au realizat analize extrem de complexe ale cazului, pe diferite paliere, extrem de interesante teoretic, dar care nu sunt neapărat susţinute de toate datele medicale ale cazului (care nu au fost de facto făcute publice) şi care nu sunt esenţiale pentru analiza juridică a cazului. Ancheta (din nou, strict din datele publice) nu s-a referit la corectitudinea tuturor tratamentelor efectuate în spitalul Pantelimon, ci doar la suprimarea suportului vasopresor în cazul unor pacienţi din secţia ATI", indică sursa citată.

Scăderea brutală a dozei de noradrenalină

Conducerea Consiliului Superior de Medicină Legală oferă clarificări privind stabilirea legăturii de cauzalitate de către comisia medico-legală.

Legiștii discută despre stabilirea legăturii de cauzalitate și subliniază că „legătura de cauzalitate necesită existența unei fapte ilicite legate de actul medical, care să ducă la un prejudiciu cuantificabil pentru pacient”.

Ei explică faptul că, în contextul opririi suportului vasopresor, au existat trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale. Cu toate acestea, Consiliul Superior de Medicină Legală subliniază că „expertiza nu s-a referit la alte deficite potențiale în acordarea îngrijirilor medicale care au fost sesizate chiar de unii colegi din ATI sau din alte specialități medicale în presă sau social media – precum necesitatea suplimentării suportului vasopresor cu alte substanțe”.

„Cele trei deficite au fost: scăderea brutală (nu în trepte) a dozei de noradrenalină, scăderea dozei de noradrenalină având în vedere valorile tensionale consemnate la momentul scăderii şi neconsemnarea în actele medicale a scăderii dozei de noradrenalină", indică sursa citată.

Referitor la discuțiile din presă și social media despre lipsa șanselor de supraviețuire ale pacientului, conducerea Consiliului subliniază că, chiar dacă acest lucru ar fi fost adevărat (deși datele publice nu confirmă certitudinea și nu sunt cunoscute toate informațiile medicale din fișa pacientului), unul dintre obiectivele esențiale ale medicinei este menținerea pacientului în viață cât mai mult timp posibil, chiar și în absența șanselor de recuperare.

„Prin urmare, scăderea duratei de viaţă a unei persoane, chiar şi extrem de limitată, dacă este o consecinţă a unei fapte ilicite, trebuie să fie considerată prejudiciu (efect) în lanţul cauzal", afirmă sursa citată.

Probabilitate de 99% pentru legătura între scăderea dozei de noradrenalină și deces

Se precizează că, potrivit recomandărilor europene, legătura de cauzalitate poate fi stabilită prin metode inductive, cum ar fi analiza statistică, utilizată în acest caz, așa cum sugerează discuția despre concordanța temporală.

Legiștii spun că „Probabilitatea ca decesul să se fi produs datorită stării alterate a pacientului, în cazul în care suportul vasopresor ar fi fost menţinut, se poate estima împărţind numărul de ore în care a fost privat de suport vasopresor la numărul total de ore în care ar fi necesitat acest suport, calcul care duce la o probabilitate de circa 0,4%.”.

Concret, pacientul a fost internat în secția ATI timp de 10 zile, primind suport vasopresor (noradrenalină) pentru a fi menținut în viață, iar decesul a survenit la aproximativ o oră după scăderea bruscă a dozei de noradrenalină.

Adică, „probabilitatea ca decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare progresivă a stării pacientului în cursul spitalizării pe secţia de ATI. Acesta este un grad de probabilitate extrem de înalt, care se atinge rareori în analizele privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale, motiv pentru care concluziile medico-legale au fost atât de inechivoce", evidențiază medicii legiști.

Medici legiști precizează că această opinie a fost elaborată exclusiv pe baza rechizitoriului și a datelor publice disponibile.

Amintim că două doctorițe de la Secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon au fost reținute preventiv pentru 30 de zile pentru tentativă de omor și omor calificat, iar o asistentă a fost plasată sub control judiciar pentru mărturie mincinoasă.

Judecătorul a dispus arestarea preventivă a celor două doctorițe, acuzându-le că au acționat intenționat pentru a provoca moartea pacientului de 54 de ani prin scăderea bruscă a dozei de noradrenalină. Se consideră că aceste acțiuni au fost intenționate și nu din culpă, și că inculpatele au încercat să ascundă probele. În urma percheziției, s-au găsit dovezi că doctorițele au încercat să șteargă probe și să îngreuneze ancheta. Injectomatul a fost oprit timp de 10 ore, iar specialiștii INML au confirmat că scăderea bruscă a noradrenalinei a avut o legătură directă cu decesul pacientului.