Celebrul actor american Kirk Douglas a vizitat studiourile de la Buftea, la invitația autorităților române, în timpul filmărilor la coproducția româno-franceză „Dacii“.

În anul 1966, în timp ce se filma coproducția româno-franceză „Dacii“, pe platourile de la Buftea a fost prezent și Kirk Douglas. Scopul urmărit de autoritățile comuniste din România era atragerea de coproducții in România și oferirea de prestări servicii cinematografice caselor de filme din Occident.

Marele actor a fost întâmpinat de către regizorii Sergiu Nicolaescu, Mircea Drăgan, Ion Popescu-Gopo și directorul Casei de Filme 3, Eugen Mandric.

În acei ani, au mai fost invitate la București și alte nume importante de la Hollywood, precum Shirley Temple, Jack Lemmon şi Orson Welles, ultimul fiind și singurul care s-a întors într-adevăr ulterior pentru a juca într-un proiect cinematografic, „Bătălia pentru Roma“, în regia lui Robert Siodmak.

Deschiderea către Occident s-a manifestat până în anul 1971 (celebrele teze din Iulie), când Nicolae Ceaușescu a întrerupt relațiile pe filiera cinema cu Vestul. „Nimeni nu s-a îngrijit și nu ne-a creat condițiile ca să stăm de vorbă cu actorii străini cu care am colaborat, cel puțin de la egalitate. Noi eram duși la filmare, din cauză de lipsă de bani și organizare, cu camionul, ei veneau cu Mercedesul. Ei luau 100.000 de $ de contract, noi luam 12.000 de lei. Pentru ei se făcea cantina separată și mâncau la prețuri reduse, muncitorii noștri se uitau la muncitorii francezi și le dădeau 5 lei ca să le cumpere o friptură, pentru că pe ei îi costa 12 lei“, declara Amza Pellea la întâlnirea Cineaștilor din 10 februarie 1971.

Măreția peliculelor americane

Filmările la coproducția româno-franceză „Dacii“ au avut loc la Sarmizegetusa, Stâna de Vale, Bucegi, Hârșova. Cheltuielile de producție ale părții române au fost de 20.113.000 lei, conform Cineclic. Atunci când a gândit filmul „Dacii“, Nicolaescu a dorit să-i dea măreţia peliculelor americane. Aşa că, alături de actorii români, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Alexandru Herescu, Emil Bota, tânărul regizor a apelat la vedete din Franţa: Pierre Brice, Marie-Jose Nat şi Georges Marchal.

Şi cum pelicula era una de război , care implica multe scene de luptă, tot atunci au fost convocați şi numeroşi sportivi. „În fiecare film istoric cu acţiuni de masă, gen super-producţie, există un grup de tineri atleţi cu care se filmează prim-planurile. E vorba de cei care execută salturile, care încalecă pe cai sau se înfruntă în bătălii. Pe aceştia i-am încredinţat, pentru stilizare, foştilor sportivi Constantin Stelian şi Lucian Pudrea, maeştri de arme şi de luptă. „Asocierea sportivilor cu eroii filmului nu este întâmplătoare. Studiind istoria epocii, mi-am dat seama că dacii erau sportivi în adevăratul înţeles al cuvântului, fiind îndrumaţi de mici spre practicarea exerciţiilor fizice", explica în revista „Sport", Sergiu Nicolaescu.

Subiectul filmului „Dacii“

În anul 87 după Hristos, pe malul sudic al Dunării, sosesc armatele romane. Între împăratul Domițian și generalii săi, Severus și Fuscus, există divergenţe. Caius Attius, tatăl lui Severus, se opune războiului împotriva dacilor. El trece Dunărea în fruntea unei solii de pace, dar este ucis de Remaxos, un oştean dac. Romanii se hotărăsc să atace. În fruntea legiunii a V-a, generalul Fuscus intră în Dacia.

În acest timp, lângă cetatea Argidava , în faţa lui Decebal şi a căpeteniilor dace se desfăşoară întrecerea tinerilor. Cotyso, fiul lui Decebal, este unul dintre concurenţi. Apare însă Remaxos, care anunță că romanii au trecut Dunărea. Va fi război. După legile pământului, cel mai bun dintre tineri trebuie sacrificat, pentru a duce zeilor dorinţa dacilor de a învinge. Cotyso, câştigătorul întrecerii, va fi cel sacrificat. Cetatea este atacată şi cucerită de romani, cu pierderi numeroase însă.

Decebal îi trimite lui Domiţian o solie cu daruri alegorice, simbolizând mândria şi libertatea dacilor, dar romanii le tălmăcesc ca o dovadă de supunere și îl trimit la Sarmisegetusa pe generalul Severus, pentru a impune condiţiile păcii. Aici află de la Decebal că tatăl său, Caius era dac. Tot acum o cunoaşte pe fiica lui Decebal, Meda, de care se îndrăgostește. Deşi are motive să fie legat de daci, onoarea îi cere să continue lupta alături de romani.

În absenţa lui, ambițiosul Fuscus decimează armatele lui Severus, pe care îl consideră trădător. El speră astfel să-i ia locul lui Domiţian. Dar Severus se întoarce. În duelul care are loc între ei, Fuscus este ucis. În fruntea legiunilor romane, Severus înaintează spre armata dacilor. Cei doi conducători, Severus şi Decebal, se luptă în faţa soldaţilor, ca doi bărbaţi adevăraţi. Severus este învins. Bătălia cea mare abia acum începe.