Țăranul român a fost întotdeauna însoțit de legende și credințe din bătrâni, chiar dacă unele nu aveau nicio logică. Una dintre aceste vechi credințe se referă la nuc. Lemnul, de altfel, era o materie primă de bază în vechiul sat românesc, iar nucul avea o semnificație aparte.

Cei care plantau un pom aveau, în general, motive să fie plini de speranță. Însă atunci când vine vorba despre nuc, acesta nu putea fi plantat oricum și oricând.

Vechile credințe populare spuneau că pomul este blestemat, iar cel care va planta un astfel de pom va muri atunci când pomul va ajunge la grosimea gâtului unei persoane.

Se credea că sub fiecare frunză de nuc stă ascuns un demon, iar pentru a scăpa de blestem, acesta trebuia plantat doar atunci când era un eveniment important în viața familiei, precum nașterea unui copil.

Mituri neconfirmate

Alte mituri arătau că nu e bine să dormi la umbra unui nuc. Deși este cunoscut faptul că nucul are un conținut mare de iod, cercetările științifice au demonstrat că nu prezintă niciun fel pericol pentru sănătatea omului.

„Se crede că umbra nucului este dăunătoare ființei umane (...). În preajma nucului nu cresc plante, nici prea multă iarbă, iar omul și necuvântătoarele devin neliniștite. Nucul este considerat a fi un arbore demonic atât în spațiul cultural românesc, cât și în alte spații culturale”, explică Delia Anamaria Răchișan, conferențiar la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, în lucrarea „Nucul și nucile în mentalitatea tradițională românească”.

Ea mai arată, citând din „Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale“ al lui Ivan Evseev, că „după Talmud, fiecare cracă de nuc are nouă frunze și sub fiecare frunză se ascunde un demon“.

„Și în aria noastră culturală, nucul nu se plantează în curte, deoarece sub nuc nu crește nimic altceva și mai există credința că cel care va planta un nuc va muri în momentul în care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului“, arată Răchișan.

Legende de la Adam și Eva

Mai multe legende se leagă de nuc și de fructele lui. Se credea că dacă ascundeai un smoc de păr al unui copil într-o scorbură de nuc, copilul va avea părul mare și frumos. De asemene, fetele își ascundeau astfel firele de păr care rămâneau după pieptănat, pentru a avea păr bogat și frumos.

O altă legendă este legată de Adam și Eva și se spune că Eva a visat că dacă vor mânca fiecare câte două nuci, vor putea avea copii. Probabil aici își are originea o veche credință populară. „Nucile devin un simbol al fecundității. De exemplu, în spațiul cultural românesc, mireasa când intra în biserică avea asupra ei atâtea nuci câţi copii dorea să aibă”, mai arată Delia Răchișan în lucrarea sa.

În satele românești, nucile sunt un dar ritualic care se oferă colindătorilor, alături de mere, bucate tradiționale. În Țara Codrului, în loc de bradul împodobit cu globuri , beteală și bomboane de brad, existau pomi de Crăciun de care se aninau nuci învelite în staniol, mai arată profesoara.

Când poate fi periculos

Deși vechile credințe populare fac din nuc un pom care creează cel puțin sentimente de disconfort, dacă nu chiar teamă, în realitate, acestea sunt doar superstiții.

Singurul pericol pentru sănătate este prin păstrarea incorectă a nucilor, care se pot infesta cu aflatoxină, un mucegai care poate favoriza apariția unor forme de cancer.

Cert este însă că frunzele și fructele nucului sunt folosite în industria alimentară sau în cea cosmetică și farmaceutică, deoarece au beneficii recunoscute asupra organismului, iar lemnul are mare căutare pentru colecționarii de piese de mobilier unicat.