Legenda spune că Dunărea, care era o stea în îndepărtatul Univers, a fost blestemată de Lună să trăiască veșnic în mijlocul unui codru întunecat, în Munții Pădurea Neagră.

În fiecare dimineață, Soarele răsare dintre apele mării și, pentru scurtă vreme, își îmbrățișează iubita, Dunărea, o stea pe care duhurile rele au transformat-o într-un lac adânc și rece, în adâncul unei păduri.

„Se spune că, pe vremea când oamenii nu trăiau încă pe pământ, Luna s-a îndrăgostit de Soare. În fiecare zi îi ieșea înainte, îmbrăcată într-o rochie argintie, tivită cu raze de lumină și brodată cu mii de diamante. Era atât de frumoasă și de luminoasă, încât cerul rămânea înmărmurit de splendoarea ei și niciun nor nu îndrăznea să o umbrească.

Dar Soarelui puțin îi păsa de strălucirea ei: el era îndrăgostit de o stea mică și îndepărtată, aflată undeva la marginea galaxiei. Dunărea, pentru că așa o chema pe steluță, îi împărtășea iubirea, așa că Soarele a cerut-o de soție. Mult s-a mai necăjit Luna la auzul acestei vești! Obrazul i s-a întunecat și razele i-au pălit, iar în inima ei s-a strecurat gelozia.

– O să-mi plătești, tu, Soare, suferința asta! Am să mă răzbun, îți jur.

Îndurerată, Regina nopților a chemat la sfat trei duhuri rele, care să o sfătuiască.

– Dacă Soarele nu e al meu, atunci nu vreau să fie al nimănui altcuiva! Le-a cerut ea nălucilor.

– Fii pe pace, regină! Oricât de mare va fi iubirea Soarelui pentru steaua aceea, noi știm cum poți să-I pedepsești! Și nălucile i-au șoptit Lunii cum să facă să-și răzbune dragostea rănită.

Când a venit ziua nunții, Luna și-a pus cea mai frumoasă rochie și a venit să le ureze fericire mirilor. Doar că, în spatele surâsului ei, se ascundea un gând înfiorător!

Îndată ce Dunărea a rămas singură, Luna s-a apropiat de ea și i-a șoptit amenințător:

- Te blestem să suferi așa cum sufăr și eu, și să nu te bucuri niciodată de mirele tău!

De nicăieri s-au ivit cele trei duhuri rele, care au azvârlit biata stea de pe cer tocmai în mijlocul unui codru întunecat, în Munții Pădurea Neagră. Acolo Dunărea s-a prefăcut într-un lac adânc și rece, pe care Soarele n-avea să-l vadă niciodată, din pricina pădurii de nepătruns.

A plâns Dunărea multe zile și la fel de multe nopți de dorul Soarelui, până când a fost auzită de o zână bună care trăia în apropiere.

– Cine ești și de ce plângi? se mira zâna, care nu mai pomenise lac însuflețit.

– Zână bună, am fost cândva o stea pe cer! Geloasă pe iubirea Soarelui pentru mine, Luna m-a blestemat să mă prefac în apă stătătoare. Fii bună, nu vreau decât să pot privi chipul frumosului meu mire!

Înduplecată, zâna a preschimbat Dunărea într-un rău, care curge de atunci spre răsărit, spre locul de unde se ridică Soarele pe cer. Apoi a izvorât o mulțime de râuri mici, care să se verse în apele Dunării și s-o ajute astfel să ajungă, puternică până la marea cea mare.

În fiecare dimineață, Soarele răsare dintre apele mării și, pentru scurtă vreme, își îmbrățișează iubita“.

La data de 29 iunie, cele 14 ţări din bazinul fluviului Dunărea celebrează împreună, în fiecare an, unul dintre cele mai mari sisteme fluviale din Europa. Ziua internaţională a Dunării 2023 va marca cea de-a 20-a sărbătoare anuală. Longevitatea evenimentului atestă contribuţia importantă a fluviului la economia, mediul şi cultura regiunii, potrivit www.danubeday.org .

Dunărea este principalul fluviu european, care aduce numeroase beneficii economice ţărilor riverane şi împreună cu afluenţii săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Bazinul hidrografic al Dunării joacă un rol important în contextul politic, social, economic şi cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale şi de Sud-Est. Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, trece prin Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Din Munţii Pădurea Neagră din Germania şi până în Deltă, Dunărea parcurge 2.845 km.

La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea creează una dintre cele mai mari şi mai bine conservate zone umede din Europa: Delta Dunării, cu peste 5.000 de plante şi animale, conform datelor Administraţiei Naţionale Apele Române.

Savantul Grigore Antipa spunea despre Dunăre: „De Dunăre - ca și de Carpați - ne leagă întreaga vieață a poporului nostru; ea este partea care ne ține în contact cu popoarele civilizate din apusul și centrul Europei; și tot ea ne deschide calea largă a Oceanului, pentru schimbul produselor țării și muncii poporului cu produsele țărilor cele mai îndepărtate. Ea ne garantează viitorul și propășirea noastră în marea luptă pentru existență între popoarele lumii. Tot ea ne mai pune la dispoziție o întreagă serie de daruri naturale: un izvor mare de umiditate pentru agricultură, un izvor de energie pentru industrie, pescării de o bogăție unică, pășune și fânețe de o bogăție necunoscută în altă parte a țării ș.a.m.d.; ea este dar o adevărată binefăcătoare a neamului nostru!“