Curtea Constituţională a României, prin șeful instituției,a anunțat că legea privind pensiile speciale este parțial neconstituțională, fiind mai multe articole problematice. Prin urmare, proiectul e retrimis în Parlament.

UPDATE Șeful CCR, Marian Enache, a anunțat că proiectul de lege privind pensiile speciale este parțial neconstituțională, fiind mai multe aspecte problematice

---

Pe 29 iunie, ICCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare. Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic, scrie Agerpres.

Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.

Conform acestei legi, procurorii şi judecătorii se vor putea pensiona până în 2028 în aceleaşi condiţii ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime şi beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizaţia brută şi sporurile din ultima lună de activitate.

De aceleaşi condiţii de pensionare prevăzute de legile în vigoare vor beneficia şi pensionarii militari, în următorii cinci ani. Totodată, pensiile mai mari de 4.000 de lei net vor fi impozitate cu 15%.

Semnal privind respingerea legii

Judecătorul-raportor în cazul legii pensiilor speciale propune colegilor din CCR declararea ca neconstituțională a inițiativei, arată raportul întocmit și prezentat chiar de Marian Enache, șeful instituției.

Documentul cu argumentele judecătorului-raportor a fost prezentat de Spotmedia , cu o zi înainte de votul din plenul CCR. În concluziile înaintate, președintele CCR, propune admitere aspectelor care privesc neconstituționalitatea intrinsecă (din sesizarea ÎCCJ) și respingerea celor de natură extrinsecă (de exemplu, pe procedura de adoptare), cu toate că și la cele din urmă sunt nuanțe.

Așadar, concluziile ar fi: „1.Admite obiecția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. I-IV, art. XIII alin (5) și (6) și art. XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceste sunt neconstituționale.

2.Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate”.

Unul din argumentele forte privind neconstituționalitatea proiectului este cel privind recalcularea pensiilor aflate în plată în cazul magistraților, despre care la fiecare discuție purtată de reporterii „Adevărul” cu foști judecători ai CCR , aceștia au avertizat că e un mare motiv pentru a nu trece legea de filtrul Curții.

„Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul a pensiei respective rămane guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținuta. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de cate ori legiuitor apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru ca neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordat în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice încercare de reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta garanției de neretroactivitate a legii”, explică judecătorul-raportul în documentul prezentat colegilor.