Senatul a dat un nou vot de adoptare a proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale, fiind trimisă pentru a se pronunța, iar, tot miercuri, și Camera Deputaților. Apoi, legea e trimisă la promulgare, dacă nu e atacată în 2 zile la CCR.

Senatul a dat al doilea vot pe legea pensiilor speciale FOTO Inquam Photos

UPDATE 12.00 Biroul Permanent al Camerei a aprobat ca deputații din Comisia de muncă și cei de buget-finanțe să lucreze în paralel pentru raporul suplimentar.

UPDATE 11.52 Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, a anunțat că a ajuns proiectul de lege privind pensiile speciale de la Senat. Propune o pauză de cinci minute pentur a fi făcut un Birou Permanent al Camerei Deputaților rapid, astfel încât legea să fie trimisă la comisiile de specialitate pentru raport.

--

91 de voturi au fost în favoarea proiectului de lege, 19 „împotrivă” și o abținere. Proiectul de lege a fost trimis, încă o dată, la Camera Deputaților, pentru încă un vot. „Era nevoie ca la Senat să fie acceptate modificările de la Cameră, dar procedura trebuia închisă la Cameră, astfel încât să fie terminat ciclul”, a precizat un jurist al Coaliției pentru „Adevărul”.

Încă de la începutul ședinței Senatului liderul de grup al PSD, Lucian Romașcanu, a cerut ca proiectul de lege să fie primul pe ordinea de zi. În timpul ședinței au existat mai multe schimburi de replici, printre acestea fiind și cel între Radu Oprea, acum ministru al Economiei, și Radu Mihail, liderul de grup al USR.

Mihail a reproșat Guvernului că nu desființează nicio pensie specială și a cerut să vină în banca guvernanților Radu Oprea și Gabriela Firea, cei doi miniștri prezenți. Replica lui Oprea a fost că ar trebui să le fie rușine celor dela USR, că au avut Ministerul Justiției, prin Stelian Ion, dar n-au făcut nimic în ceea ce privește reforma pensiilor speciale.

„Legea e un soi de paliativ. Nu se rezolvă nimic. Se mai reduc niște lucruri pe ici, pe colo. Mai cresc niște termene legate de pensionarea unor beneficiari”, a precziat Claudiu Târziu, liderul senatorilor USR.

Cum au îndulcit reforma pensiilor speciale

Mai precis, PSD și PNL au dat înapoi și au hotărât instituirea unei perioade de grație de cinci ani pentru cei din magistratură care acum ar îndeplini condițiile de pensionare. Procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Unul dintre specialiștii Coaliției pe zona de problematicilor de muncă a precizat că e vorba doar de acele persoane din magistratură care ar îndeplini condițiile pensionare până la intrarea în vigoare a legii, iar scopul este să nu existe aflux de pensionări în următoarele săptămâni sau luni. Acest tratament este valabil doar pentru cei care sunt gata de pensionare acum.

În ceea ce privește momentul pensionării , vârsta minimă, care trece de la 50 la 51 de ani, va fi schimbată prima dată în 2026, aceasta urmând să crească până la 60 de ani, în 2035. O prevedere care se menține e că pensia nu va mai putea depăși salariul. Surse din Coaliție au precizat că, într-adevăr, cei care se califică la pensionare până la intrare în vigoare a legii ar putea să aibă venituri la fel de mari. „Amendamentul e interpretabil“, susțin surse liberale, care subliniază că e vorba de o „perioadă tranzitorie“. Nu în ultimul rând, numărul de luni al bazei de calcul va crește treptat, de la 12 luni, în prezent, până la 300 de luni (25 de ani) în 2043.

Alte controverse

O soluție de mijloc, dar care nu a împiedicat protestele, a fost însă găsită pentru cei din sistemul de apărare și ordine publică, care vor ajunge să iasă la pensie la 65 de ani, însă treptat. Așadar, creșterea graduală a vârstei de pensionare va fi și în rândul militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale. Iar mărirea spre 65 de ani începe din 2031, când vârsta de pensionare va fi de 61 de ani, iar la vârsta de 65 se ajunge în 2035. E o prevedere care exista încă din prima formă a amendamentelor trimise de Ministerul Muncii în urmă cu o lună, fără vreo intervenție nouă.

Însă apare o noutate în cazul acestora. Pentru cei care ies la pensie până la 1 ianuarie 2030, pot fi alese pentru baza de calcul un număr de luni care să corespundă anexei de la lege, la alegere. De exemplu, în cazul celor care ies la 1 ianuarie 2024, un viitor pensionar trebuie să aleagă 12 luni consecutive din ultimii ani, în timp ce o persoană care iese în decembrie 2029 trebuie să aleagă 33 de luni consecutive dintr-un interval decis de el. În final, cei pensionați în 2043 vor avea ca bază de calcul ultimele 300 de luni.