Legături neortodoxe: preoţii şi politica. Cum şi-au dat mâna trimişii Domnului cu baronii locali din România
Consilierii locali din Constanţa nu refuză aproape nicio cerere venită din partea Arhiepiscopiei şi nu mai departe de anul trecut, atunci când Sinodul BOR a interzis slujbele pe plajă, mai-marii bisericii au găsit soluţia perfectă pentru evitarea normelor care le-ar fi dus la scăderea audienţei TV.
VASLUI. Lupta împotriva gazelor de şist la Vaslui a reuşit să creeze alianţe care păreau de neconceput. Pentru o scură perioadă, preoţii au făcut front comun cu PSD.
Baronii PSD din Vaslui s-au etalat în faţa mulţimii pledând împotriva fracturării hidraulice şi au îndemnat masele de oameni să-şi apere dreptul de a trăi într-un mediu nepoluat.
Sunt de notorietate jurămintele cu mâna pe bliblie ale deputatului PSD, Adrian Solomon, discursurile mobilizatoare spuse de Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui şi liderul social-democraţilor din judeţ. Ieşirile publice ale baronilor locali au căpătat greutate datorită susţinerii pe care au avut-o din partea preoţilor.
Pentru că s-au înregistrat nereguli cu banii, în sensul că poliţia a descoperit că protoieria i-a decontat firmei lui Prunache bani pentru lucrări neefectuate sau materiale inexistente, în valoare de peste trei miliarde de lei, cazul a intrat în atenţia DNA.
BISTRIŢA. Indiferent de partid, politicienii bistriţeni au fost mereu apropiaţi de mai marii Bisericii. Pentru a sprijini legătura „sfântă” politicienii bistriţeni au ridicat cruci uriaşe, au sponsorizat ridicarea bisericilor sau a diferitelor proiecte ale Bisericii Ortodoxe şi chiar au plecat în excursii cu preoţii.
Prima investiţie majoră într-un simbol al Bisericii Ortodoxe care a ridicat multe sprâncene, în deosebi din cauza costurilor mari, i-a aparţinut fostului preşedinte de Consiliu Judeţean democrat-liberalul Liviu Rusu.
Este vorba despre o cruce din metal cu o înălţime de 31 de metri şi cu o greutate de 16 tone. Aceasta este amplasată în Pasul Tihuţa, în apropierea Mănăstirii „Naşterea Maicii Domnului”. Costurile construcţiei se ridică la 300.000 de lei, fondurile provenind exclusiv din bugetul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud .
BAIA MARE. în Maramureş, niciun eveniment nu trece nesfinţit de PS Iustin Sigheteanu. Mai mult, arhiereul vicar al Maramureşului şi Sătmarului are o opinie legată de orice subiect, fie el regionalizarea.
Preoţii şi reprezentanţii Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului au devenit un fel de promotor pentru activitatea politicienilor şi nu numai. La fiecare eveniment, lansare de proiect, inaugurare de centre, zile ale veteranilor de război şi multe altele, preoţii sunt prezenţi.
Cel mai mediatizat dintre toţi este PS Iustin Sigheteanu, care nu lipseşte de la nicio activitate. De fiecare dată îşi aduce aminte la sfârşitul slujbei să pomenească primarul din localitate, prefectul sau senatorii prezenţi. În schimb, sumele de bani donate către Episcopie nu sunt tocmai mici.
ARGEŞ. Pe fostul primar al comunei Băiculeşti, preotul Gheorghe Bărănescu, deconspirat de CNSAS ca fost colaborator al Securităţii, oamenii l-au pedepsit şi nu l-au mai votat în 2012.
Edilul, care stătea din 1996 în fotoliul de primar, şi-a pus oamenii în cap nu doar pentru că aceştia aflaseră că activase ca informator până în 1985, ci şi pentru că descopereau, pe zi ce trece, că părintele joacă prea abitir în hora politică, ajungând să se războiască nu doar cu consilierii locali, ci şi cu cetăţenii, de al căror interes primarul începuse să cam uite.
HUNEDOARA. Ioan Poenar a lepădat pentru câteva luni haina preoţiei pentru a candida la o funcţie de deputat în Parlamentul României. S-a întâmplat în toamna anului 2012. Preotul fusese nevoit să demisioneze, pentru că îşi dorea să facă politică.
Aventura electorală a preotului din Podele s-a bazat pe mesajele cu tentă patriotică ale Partidului România Mare, sub sigla căruia a candidat. „Veniţi români să ne cerem dreptul” sau "Să fim stăpâni la noi în ţară" au fost mesajele care au însoţit imaginea preotului hunedorean în afişele electorale, însă Ioan Poenar nu a reuşit să îşi înduplece enoriaşii. Totuşi, după alegeri, i-a înduplecat pe reprezentanţii Episcopiei Hunedoarei şi Devei, şi şi-a reintrat în drepturi.
ALBA. Cel mai mare finanţator al bisericii este Consiliul Judeţean Alba. În fiecare an, instituţia alocă de la buget o sumă cuprinsă între 2 şi 3 milioane de lei pentru finanţarea unor lucrări derulate la biserici ce aparţin tuturor cultelor religoase.
Peste 80% din bani ajung la biserici ortodoxe. Pe lista cultelor finanţate se regăsesc şi biserici greco-catolice, penticostale, evanghelice, unitariene, reformate, baptiste, romano-catolice. În plus, în fiecare an, 7 milioane de lei din bugetul judeţului ajunge la culte pentru salarizarea personalului neclerical.
ZALĂU. Relaţiile bune dintre Biserică şi politică, în Sălaj, au mers până acolo încât, în campania electorală pentru alegerile locale din 2012, o parte din preoţii ortodocşi din judeţ au fost chemaţi să se implice în strângerea de semnături pentru un candidat independent la şefia Consiliului Judeţean.
Potrivit informaţiilor apărute în presă la acea vreme, fostul vice-preşedinte al PDL Sălaj, Gheorghe Stanciu, ar fi vrut să candideze ca independent pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, demers pentru care avea nevoie de semnături.
Pentru a le aduna mai uşor, Stanciu ar fi achitat asigurarile mai multor case parohiale ortodoxe din Protopopiatul Şimleu Silvaniei. În schimb, preoţii ale căror asigurări pentru casele parohiale au fost achitate de Stanciu au primit,apoi, din partea Protopopiatului Simleu Silvaniei, două mesaje pe telefoanele mobile .
SUCEAVA. ÎPS Pimen, prieten şi apoi vrăjmaş cu Flutur, Năstase şi Ponta din cauza pădurilor
La sfârşitul anilor '90, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a înfiinţat o fundaţie de drept privat care s-a revendicat ca fiind continuatoarea fostului Fond Religionar Ortodox Român din Bucovina din perioada în care provincia se afla sub ocupaţia austriecilor.
Membru fondator în fundaţia condusă de ÎPS Pimen a fost şi liderul PDL Gheorghe Flutur, pe atunci şef al Direcţiei Silvice Suceava.
NEAMŢ. După revoltele care au marcat anul trecut localitatea vasluiană Pungeşti, preoţii de la Mănăstirea Petru Vodă, din Neamţ au decis în octombrie 2013 că trebuie să facă un gest de susţinere a populaţiei nemulţumite de perspectivele proiectului Chevron.
Pe 26 octombrie anul trecut, troiţa din cimitirul lăcaşului din Neamţ a fost adusă la începutul în satul Siliştea, din comuna Pungeşti şi sfinţită de preoţii locului şi de monahii de la Petru Vodă, în prezenţa a circa 200 de persoane.
CLUJ. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Cluj, Bogdan Ivanov, a declarant pentru “Adevărul” că din 2004 de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a luat decizia de a interzice preoţilor să facă politică nu au fost probleme de acest gen. Totuşi, preotul din Someşeni Ioan Roman a intenţionat să candideze şi la Consiliul Judeţean, dar şi pentru un loc în parlament în 2008 şi în 2012.
El are la activ două mandate de consilier judeţean, un madat de deputat PNTCD între 1996-2000, iar în 2000 a candidat la Camera Deputaţilor ca independent.
SUCEAVA. Relaţiile dintre ÎPS Pimen, şeful Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi guvernanţii vremii au avut toate aceeaşi istorie: la început prietenie, ulterior duşmănie. Motivul a fost de fiecare dată refuzul politicienilor de a transfera o suprafeţă de 166.000 de hectare în proprietatea unei fundaţii condusă de ÎPS Pimen.
La sfârşitul anilor '90, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a înfiinţat o fundaţie de drept privat care s-a revendicat ca fiind continuatoarea fostului Fond Religionar Ortodox Român din Bucovina din perioada în care provincia se afla sub ocupaţia austriecilor.
Membru fondator în fundaţia condusă de ÎPS Pimen a fost şi liderul PDL Gheorghe Flutur, pe atunci şef al Direcţiei Silvice Suceava.
La realizarea acestui articol au contribuit: Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Sabina Ghiorghe, Ştefan Borcea, Bianca Sara, Cristina Stancu, Cosmin Carp, Daniel Guţă, Dorin Timonea, Alina Pop, Remus Florescu, Florin Jbanca, Dinu Zară.
Sursa: adevarul.ro
