Săptămâna aceasta, Republica Bașkortostan (sau Bașchiria) a devenit epicentrul unora dintre cele mai mari proteste de stradă văzute în Rusia de când Kremlinul a invadat Ucraina în urmă cu aproape doi ani.

Mii de oameni s-au adunat luni, 15 ianuarie, în fața unui tribunal din orașul Baimak în sprijinul proeminentului activist bașkir Fail Alsînov, care a fost condamnat la patru ani într-o colonie penală sub acuzația de „incitare la ură interetnică”.

Poliția antirevoltă a folosit grenade fumigene, gaze lacrimogene și bastoane pentru a dispersa mulțimea miercuri, 17 ianuarie, rănind cel puțin 40 de persoane, iar șase protestatari au fost închiși.

Vineri, 19 ianuarie, protestele s-a extins în capitala republicii ruse Bașkortostan, Ufa.

Potrivit publicației de știri independente SOTAvision, aproximativ 1.500 de protestatari s-au adunat în Piața Salavat Iulaiev din Ufa, cântând cântece, dansând și cerând eliberarea lui Alsînov, care în această săptămână a fost condamnat la patru ani de închisoare sub acuzația de „incitare la ură interetnică”, acuzații pe care activistul le neagă.

Ce este Bașkortostan?

Situat între Munții Urali la est și râul Volga la vest, Bașkortostan este cea mai populată republică etnică a Rusiei, cu o populație de peste 4 milioane de oameni, conform recensământului din 2020, scrie Moscow Times.

Aici locuiesc reprezentanți ai 160 de naționalități, iar bașkerii, grupul etnic turc autohton Kipciak, reprezintă 31,5% din populație. Rușii și tătarii din Volga sunt celelalte două grupuri cele mai mari din republică, cuprinzând 37,5% și, respectiv, 24,2% din populație.

Republica este unul dintre cele mai mari centre industriale ale Rusiei, cu o industrie manufacturieră în plină expansiune și unele dintre cele mai bogate depozite de resurse naturale din țară.

Cât de fără precedent sunt protestele din această săptămână?

Bașkortostanul are o lungă istorie de proteste în legătură cu problemele legate de mediu și drepturile indigene. Dar protestele din 2020 pentru apărarea Kuștau, un munte din regiunea Ișimbaiski, sunt cele care au ajuns în presa internațională.

În cadrul protestelor de la Kuștau, cetățeni obișnuiți, ecologiști și activiști naționali bașkiri s-au unit pentru a se opune exploatării de calcar planificate de către Bașkir Soda Company (BSK), care ar urma să radă de pe fața pământului acest sit natural considerat sacru de mulți etnici bașkiri.

Oligarhii lui Putin, Boris și Arkadi Rotenberg, au pus ochii pe bogățiile zonei

O confruntare de câteva zile între mii de protestatari și serviciul de protecție și pacă ai BSK și poliția antirevoltă s-a încheiat cu o victorie a protestatarilor, iar Kuștau a primit statutul de teritoriu natural protejat.

Guvernul din Bașkortostan a devenit proprietarul unei participații de control în BSK până în 2022, când compania a fost vândută unei firme legate de oligarhii Boris și Arkadi Rotenberg, apropiați ai președintelui Vladimir Putin.

Anul trecut, locuitorii au lansat noi proteste față de lucrărilor de exploatare auriferă din sud-estul Bașkortostanului, în Baimakski și Abzelilovski. Protestatarii au declarat că proiectele amenințau să distrugă atracțiile naturale populare, precum și să afecteze rezervele de apă dulce și agricultura locală.

Cine este Fail Alsînov?

Fail Alsînov, în vârstă de 37 de ani, a fost implicat în activism în Bașkortostan de peste 15 ani, vorbind în apărarea suveranității regiunii și a drepturilor politice și lingvistice ale populației indigene Bașkire.

El a fost membru în mai multe organizații și mișcări naționale bașkire, inclusiv în calitate de președinte al organizației naționale bașkir Bașqort, care a fost scoasă în afara legii de către guvernul rus în mai 2020.

În afara cercurilor etnice Bașkire, Alsînov a devenit bine cunoscut datorită participării sale la protestele de la Kuștau, unde și-a asumat un rol de coordonator principal.

De ce este el vizat?

În aprilie 2023, Alsînov s-a alăturat protestelor împotriva mineritului ilegal din districtul Baîmakski și a ținut un discurs care a stat la baza procesului penal împotriva lui.

Autoritățile susțin că Alsînov a „evaluat negativ” lucrătorii migranți din Caucaz și Asia Centrală și le-a „încălcat” „demnitatea umană”, referindu-se la aceștia drept „oameni de culoare” în discurs. De asemenea, forțele proguvernamentale l-au acuzat pe Alsînov că folosește retorică etno-naționalistă și că a cerut expulzarea tuturor non-bașkirilor din republică.

Alsînov a negat acuzațiile, spunând că discursul său a fost „tradus greșit” din limba sa natală bașkir de către un expert lingvistic afiliat guvernului.

Activistul a mai clarificat că „nu a spus că [non-bașkirii] nu au dreptul să trăiască sau să muncească” în republică, ci că bașkirii sunt cei care trebuie să-și protejeze fără teamă pământurile natale, deoarece nu au alt loc de trai.

„Nu neg, am spus că armenii, de exemplu, se pot întoarce în patria lor. Am menționat, de asemenea, tătari și ruși... Dacă vor, pot trăi oriunde vor, dar bașkirii nu au altă patrie”, a spus Alsînov într-o scrisoare deschisă în limba rusă către șeful republicii Radi Habîrov.

O evaluare lingvistică independentă anonimă publicată de susținătorii săi a confirmat că „kara halîk”, limbajul folosit de Alsînov, se referă la „grupuri de oameni angajați în muncă grea necalificată” în dialectul bașkir și în alte limbi turcice.

Ce legătură are liderul Bașkortostanului cu asta?

Habîrov, liderul desemnat de Kremlin al Bașkortostanului, a fost singurul autor al unei scrisori de denunț care a devenit baza procesului împotriva lui Alsînov.

În scrisoarea, pe care Alsînov a obținut-o și publicat online, Habîrov se referă la activist drept „liderul” mișcării de protest împotriva mineritului și îl acuză că „a cerut în mod deschis locuitorilor locali să desfășoare activități extremiste”.

Mulți observatori și activiști din Bașkortostan consideră că cazul împotriva lui Alsînov este răzbunarea personală a lui Habîrov împotriva lui pentru popularitatea sa de durată și succesul protestelor de la Kuștau. Aceste proteste au dat o lovitură uriașă popularității lui Habîrov și i-au compromis relația cu Kremlinul, inclusiv prin determinarea lui Putin să intervină .

Cum au reacţionat oficialii la protestele din această săptămână?

În primele sale comentarii publice despre proteste, Habîrov a pus joi, 18 ianuarie, violența dintre protestatari și poliție pe seama separatiștilor care trăiesc în străinătate.

„Un grup de oameni, dintre care unii sunt în străinătate, care sunt de fapt trădători, solicită separarea Bașkortostanului de Rusia. Ei fac apel la război de gherilă aici”, a spus Habîrov, evidențiindu-l pe Ruslan Gabbasov, șeful exilat al Centrului Național Politic Bașkir.

„Poți să-ți îmbraci masca unui bun eco-activist și patriot, dar, în realitate, situația nu este deloc așa”, a adăugat Habirov.

Ce urmează?

Ministerul de Interne din Bașkortostan a deschis două dosare penale pentru protestele din Baimak.

Acesta a avertizat că participanții ar putea risca până la 15 ani de închisoare sub acuzația de „organizare și participare la revolte în masă” sau până la 10 ani sub acuzația de „utilizare a violenței împotriva unui oficial guvernamental”.

Cel puțin opt participanți la protest au fost arestați în timpul raidurilor poliției din Bașkortostan, joi, potrivit publicației de știri IdelRealii.

Omul care îi scria discursurile lui Putin, Abbas Galliamov, a explicat semnificația tulburărilor, susținând că este alarmantă pentru dictatorul de la Kremlin. El a spus că, deși nu înseamnă nimic pentru regim în acest moment, totuși autoritățile vor trebui să acționeze foarte dur atunci când vor suprima nemulțumirea.

„Multe nemulțumiri dureroase vor fi stocate în vistieria memoriei poporului. Aceasta înseamnă că în momentul în care lucrurile merg foarte prost pentru regim, povara pe care oamenii o vor primi se poate dovedi a fi complet insuportabilă. Așa s-a prăbușit Uniunea Sovietică...“, spune el.