Analistul politic Cristian Hrițuc compară Mineriada din 1999 cu acțiunile lui Călin Georgescu și ajunge la o concluzie mai mult decât interesantă. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Hrițuc arată cum periodic Rusia încearcă să pună mâna pe România, iar modalitățile alese sunt uneori aparent total diferite.

Ce au în comun mineriadele și acțiunile lui Călin Georgescu?, e întrebarea care și-a pus-o analistul Cristian Hrițuc, într-un moment în care așa-zisul suveranist amenință cu o nouă revoluție. Dar cu o revoluție amenințase anterior și Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului. Cozma și minerii săi chiar au ajuns la București, iar urmările se cunosc. Atunci, statul român a rezistat mult mai bine decât a făcut-o azi, iar serviciile și autoritățile au reușit să prevină o nouă cădere sub talpa Rusiei . Între cele două evenimente au fost două decenii și jumătate, dar asta nu înseamnă că rușii nu au mai avut și alte încercări. Ce a fost diferit a fost amploarea acțiunilor Rusiei, iar cele două – Mineriada și acțiunile lui Călin Georgescu – au fost de departe cele mai intense, motiv pentru care au fost cuprinse și comparate în analiza lui Cristian Hrițuc.

„Bineînțeles că și între Mineriada din 1999 și Călin Georgescu au mai fost acțiuni ale Rusiei în România. Însă, trebuie subliniat, nu la o intensitate la fel de mare, nu la această scară”, precizează el.

Paralelă între 1999 și 2024-2025

Cristian Hrițuc consideră că împrejurările erau în asemănătoare în anumite privințe, dar diferite în altele. De exemplu, Rusia era mult mai slabă în acei ani decât Rusia lui Putin, iar autoritățile române au fost mai vigilente.

„Se știe, iar într-o analiză pe care am făcut-o am pus fragmente din rechizitoriu care arată fără niciun dubiu că la mineriade au acționat rușii. Moscova și-a trimis oamenii să-i incite pe mineri, rușii au ales să facă un joc inteligent prin care să slăbească foarte mult puterea statului român, să-l fragilizeze”, explică el.

A contat, crede expertul, și inspirația fostului premier, regretatul Radu Vasile, care a știut cum să tempereze spiritele și a acceptat să se întâlnească cu reprezentanții minerilor.

Cum a rezistat România mineriadelor

„Atunci a rezistat România datorită faptului că, totuși, clasa politică începea să se maturizeze și nici măcar Iliescu și nici măcar Vadim Tudor nu au făcut mare vâlvă. Și a mai fost acea idee bună a lui Radu Vasile, că trebuie să meargă la Cozia. A fost inspirat, inspirație care nu o mai vedem azi din partea autorităților”, spune Hrițuc.

În același timp, deși România nu era membru NATO și nici nu intrase în Uniunea Europeană, contextul global era unul diferit. În acei ani se derula conflictul iugoslav, care a și dus la destrămarea Iugoslaviei. Or, Rusia a dovedit atunci că nu mai avea forța de odinioară și nu a reușit să-și ajute aliații sârbi.

„Mai erau două chestii de menționat. Rusia era foarte slăbită și nu putea pune o presiune enormă, așa cum face astăzi. În plus, Occidentul era mult mai unit. Așa se face că România a rezistat, chiar dacă situația a fost cu adevărat dramatică. Dar și acum ne găsim într-o situație complicată, cu diferența că avem o Rusie mult, mult mai puternică, în timp ce Occidentul este mai dezbinat și nu reușește să vină cu o replică mai consistentă la acțiunile Moscovei”, explică el.

Spre comparație, azi, Occidentul nu reușește să se mobilizeze, în timp ce Rusia e tot mai agresivă. În ce privește eșecul lamentabil al serviciilor intelligence din România, Cristian Hrițuc amintește că același lucru s-a întâmplat și în Franța, Germania și Marea Britanie. „Rusia a reușit să fie activă și în alegerile din Franța și Germania, dar și în timpul Brexitului. Fără a căuta scuze pentru serviciile din România, vedem că rușii au reușit să afecteze și țări cu servicii intelligence de top. Iar dacă ne uităm și mai departe, vedem că serviciile au capotat chiar și în Israel. Iar acolo au fost depășite de unii călare cu arme din anii 70-80”, dezvoltă Hrițuc.

Partidele radicale erau pe val și în anii 90

În schimb, în ce privește contextul intern, lucrurile erau oarecum asemănătoare. Totuși, sărăcia era mult mai mare, inflația era galopantă, iar piața muncii inexistentă.

„Vorbim de o criză internă, de o criză socială și de una politică. Începuse reforma, inflația era imensă, se închideau fabrici, exista o criză imensă a locurilor de muncă, iar sărăcia era foarte mare. Românii nu aveau încă nici măcar posibilitatea să plece la muncă în străinătate, granițele erau închise, era nevoie de vize pentru Europa”, enumeră Hrițuc.

Toate acestea nu aveau cum să nu aibă urmări. Din cauza sărăciei, oamenii erau revoltați, iar partidele naționaliste precum România Mare și Partidul Unității Naționale a Românilor erau pe val.

„Dacă aruncăm o privire pe scena politică, în 1999 exista o coaliție formată între Convenția Democrată Română și Partidul Democrat. Acestea erau forțele politice reformiste ale momentului, iar la Cotroceni se afla tot un președinte reformist, Emil Constantinescu. Însă partidele reformiste arătau îngrozitor în sondaje, practic se erodaseră atât de mult încât s-au prăbușit complet, iar Partidul România Mare, condus de Vadim Tudor, era în plină ascensiune. Nu întâmplător, un an mai târziu, Vadim ajungea în finala prezidențială cu Ion Iliescu”, mai amintește el.

Astăzi, partidele pro-europene au probleme, în mare parte chiar din cauza propriilor politici. Și chiar dacă situația economică a României este indubitabil mult mai bună decât acum două decenii, sărăcia și problemele sociale au dus din nou la creșterea partidelor naționaliste, care azi se intitutulează suveraniste. Există și o altă diferență: dacă în 1999 Vadim Tudor nu-l întruchipa pe Mesia, iar ca dovadă a pierdut la o diferență uriașă „finala” prezidențialelor cu Iliescu, astăzi Călin Georgescu este văzut de foarte mulți români ca trimisul divinității.

Pentru cei care mai au vreun dubiu în privința forței care s-a aflat în spatele Mineriadei, expertul citează Podul, care a realizat un material bazat pe rechizitoriul procurorilor din dosarul Mineriada 5.

„Procurorii militari susțin că Ambasada Federației Ruse la București a monitorizat îndeaproape – prin intermediul detașării de personal «diplomatic» chiar în imediata proximitate a zonelor de conflict – desfășurarea violențelor, existând probe consistente în acest sens. Același rechizitoriu citează un raport SRI detaliat care avertiza că trei sindicaliști cu greutate în Valea Jiului – locotenenți ai lui Miron Cozma și instigatori ai minerilor – erau afiliați la sinecura comunistoidă «Asociația Internațională a Muncitorilor», care desfășura o serie de activități subversive în țara noastră. Raportul SRI evidențiază și o serie de legături ale lui Miron Cozma cu Moscova, legături ce s-au intensificat în perioada ultimei mineriade, care – susțin procurorii militari – a avut o organizare paramilitară și a comportat caracterul unei violente tentative de lovitură de stat”, spune Cristian Hrițuc.

Mâna lungă a Moscovei

Arc peste timp, în spatele liderului așa-zișilor suveraniști se află tot Rusia. Doar că, de această dată, o Rusie mult mai puternică decât cea din 1999 și decisă să redevină un mare imperiu și să-și impună dominația asupra jumătății de est a Europei.

Dovezile sunt, spune Cristian Hrițuc, de netăgăduit. La fel ca în 1999, procurorii au strâns suficiente dovezi pentru a concluziona că mâna lungă a Rusiei se află în spatele ultimelor evenimente și că Georgescu este susținut de forțe de la răsărit.

Tactica este puțin diferită, upgradată la 2025. Rețelele sociale au fost folosite de ruși pentru a-i asigura succesului lui Călin Georgescu. Despre Călin Georgescu, Cristian Hrițuc spune că e „unul dintre vechii securiști crescuți la Viena”.

„Moscova își vrea înapoi influența pe teritoriul nostru. După războiul din Ucraina, dar și după declarațiile lui Putin, nu mai e un secret pentru nimeni că Federația Rusă vrea să aibă influență peste tot spațiul estic. Vrea o revenire la starea de fapt de dinainte de extinderea NATO din 1997. Față de atunci, și-a upgradat tacticile, odată cu apariția rețelelor sociale. Acum e mai ușor să faci 20.000 conturi pe TikTok, să provoci un război informațional și să încerci să manipulezi masele, favorizând pe unul dintre vechii securiști crescuți la Viena, Călin Georgescu”, mai arată Hrițuc.

În același timp, există similitudini cu 1999, mai exact cu modul în care Rusia a pregătit revolte împotriva statului român.

„Sunt și elemente similare în privința pregătirii revoltelor. Oameni ca Potra nu se ocupă cu rugăciunile și de marșuri cu flori. Nici oameni precum Marian Motocu”, mai spune Cristian Hrițuc.