Un salariu minim net de circa 300 euro pe lună este, probabil, sustenabil pentru economia României și contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogați și cei mai săraci români, dar creșterea acestuia ar trebui să ia, deocamdată, o pauză, consideră Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR).

"Un salariu minim net de circa 300 euro pe luna este, probabil, sustenabil pentru economia Romaniei și contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogați și cei mai săraci români, însă creșterea sa ulterioară ar trebui să reflecte creșteri ale productivității muncii, care în multe domenii se lasă așteptate. De asemenea, s-ar situa prea aproape de salariul mediu pe economie, făcând neatractivă acumularea de experiență și de calificări și nu prezintă certitudinea că reprezintă salariul real, având în vedere că multe plăți se fac suplimentar, netransparent, pentru a evita plata taxelor și impozitelor. Chiar și la acest nivel relativ modest, 300 euro, ar putea reprezenta o barieră la intrarea pe piața muncii a multor șomeri și tineri insuficient calificați. În concluzie, creșterea salariului minim a fost utilă și necesară, dar ar trebui să ia, deocamdată, o pauză", a declarat pentru AGERPRES Valentin Lazea.

În ședința de Guvern din 26 octombrie, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că salariul minim brut pe țară va crește la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei în prezent.

În ceea ce privește creșterea economiei României peste potențial, economistul-șef al BNR susține că deja se văd efectele supraîncălzirii: "Romania are al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după Franța și Spania, precum și al treilea cel mai mare deficit extern, de cont curent, după Marea Britanie și Cipru".

"Începând din ianuarie 2018, când se vor disipa efectele reducerii TVA, România va avea și una din cele mai mari inflații din UE", a precizat Lazea, subliniind că în aceste condiții, a adăuga noi relaxări fiscale este cel puțin contraproductiv.

BNR a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a menținut la 3,2% prognoza pentru anul viitor, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

În data de 9 noiembrie, Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate joi de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România și Bulgaria, a declarat vineri pentru AGERPRRS că este foarte important ca toate măsurile fiscale să aibă în spate un studiu minuțios de impact, iar scopul lor ar trebui să fie reducerea graduală a deficitelor bugetare.

AGERPRES