Lazăr: Trebuie să fim conştienţi de manipulările din spaţiul media
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat vineri că "trebuie să fim conştienţi de manipulările din spaţiul media", cu referire la înregistrările care au apărut în presă, susţinând că le-a atras atenţia procurorilor să nu se exprime "într-o manieră licenţioasă" atunci când iau declaraţii în timpul anchetelor.
Într-un interviu acordat Realitatea TV, Augustin Lazăr a fost întrebat despre scandalul izbucnit după ce în presă au apărut înregistrări cu procurorii de la DNA Ploieşti.
Lazăr susţine că există persoane care au depus plângeri penale în acest sens, însă nu aduc la parchete înregistrările respective, lăsându-i pe procurori cu "ochii în lumină", după care prezintă acele înregistrări în "show-uri" mediatice.
"Eu nu aş dori să folosesc expresia 'scandal'. Este o expresie din media. Eu aş dori să folosesc o altă expresie. Fiecare inculpat se apără cum crede el de cuviinţă - har Domnului, trăim într-o ţară liberă în Uniunea Europeană. Cei care sunt chemaţi să răspundă în faţa organelor judiciare pentru faptele lor se apără după cum cred ei de cuviinţă. Din câte am putut vedea în continuare, persoanele respective au sesizat organele judiciare. Sunt în curs două, trei dosare penale care au fost înregistrate în baza plângerilor lor şi, în principiu, aceste aspecte ar trebui să fie clarificate într-un termen rezonabil, într-o lună, două, cum se fac anchetele", a spus Lazăr.
Potrivit acestuia, "în principiu", organul judiciar îi cere celui în cauză, care a depus plângerea, să prezinte înregistrarea în original, precum şi aparatul cu care a făcut-o, pentru că, la expertiză, expertul criminalist îi cere să vadă dacă înregistrarea e originală, deci, are nevoie de înregistrare şi de aparatul cu care a fost realizată aceasta pentru a se putea pronunţa.
"Dacă persoana respectivă depune plângerea şi nu se mai prezintă să aducă înregistrarea şi îi lasă pe procurori cu ochii în lumină, iar el se prezintă pe la show-uri unde dramatizează în continuare situaţia lui, că n-are parte de un proces echitabil, rămâne ca dumneavoastră să trageţi concluzia: dacă el este convins de dreptatea pe care o are sau doreşte să-şi facă un show mediatic în care să sensibilizeze opinia publică cu referire la această situaţie, la drama pe care o trăieşte. Faptul de a fi cercetat penal nu este ceva foarte plăcut, dar faptul de a spune că nu beneficiezi tu, X, de un proces echitabil pentru că tu eşti, eu ştiu, de o culoare politică, dintr-o anumită localitate sau aşa mai departe, asta este altceva. (...) După cum aţi putut vedea, se iau înregistrări din cuprinsul unei audieri, care pot fi segmentate, prelucrate, cum vor, spre exemplu, să se prezinte numai partea de redare a audierii pentru a fi înregistrată în scris şi să pretinzi că tu nu ai spus nimic înainte, fiindcă nu există partea în care persoana respectivă relatează", a afirmat procurorul general.
El a adăugat că "trebuie să fim conştienţi de manipulările media".
"Ne punem următoarea problemă şi noi: dacă cel care urmează să fie judecat în apel vine şi depune o plângere la noi şi pe urmă merge la televizor, la ce concluzie se ajunge? Vom vedea la ce concluzie vor ajunge colegii noştri, că nu avem cum să ne antepronunţăm. Dar noi trebuie să fim conştienţi de manipulările din spaţiul media, jurnaliştii ne atrag atenţia. Atenţie!, media este plină de manipulatori! Dumneavoastră, care sunteţi specialişti în domeniu, iar noi observăm aceasta şi trebuie să fim foarte atenţi pentru a nu cădea în capcanele manipulatorilor", a subliniat procurorul general.
Augustin Lazăr recunoaşte că pot exista încălcări ale dispoziţiilor legale la efectuarea actelor de urmărire penală în Ministerul Public, susţinând că le-a atras atenţia procurorilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară să nu se exprime "într-o manieră licenţioasă" atunci când iau declaraţii în timpul anchetelor.
"Noi nu putem avea pretenţia că nu pot să fie anumite încălcări, că în Ministerul Public nu poate să fie undeva vreo încălcare a dispoziţiilor legale la efectuarea actelor de urmărire penală. Spre exemplu, la folosirea unui limbaj care nu ar trebui să fie licenţios. Limbajul judiciar este strict aplicat pe problematică, iar procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară care iau declaraţii nu ar trebui să se exprime într-o manieră licenţioasă. S-a putut şi vedea în anumite înregistrări despre care media a făcut caz. Noi nu putem să spunem că aşa ceva nu există. Şi pentru aceasta le-am atras atenţia colegilor", a declarat el.
Lazăr a adăugat că există nişte reguli de deontologie în acest sens.
"Sunt apoi nişte reguli de ascultare a martorilor care nu sunt de acum, de azi, de ieri, sunt de la Hans Gross, de la începutul secolului al XX-lea, care a scos un manual în care a arătat cum trebuie făcută cercetarea la faţa locului, care sunt regulile de respectat, cum trebuie ascultate persoanele, în sensul că trebuie să le pui întrebări gradate, trebuie să faci o discuţie de contact anterioară, pentru a vedea disponibilitatea omului de a comunica, pentru a nu-l speria când discuţi. Bine, dar întrebările de contact nu ar trebui să fie la maniera de cartier, adică limbajul trebuie să fie absolut corect judiciar şi să nu poată declanşa contestaţii şi discuţii ulterioare. Iar dacă apar astfel de discuţii, noi trebuie să le verificăm fără ezitare. Vă rog să observaţi că este o verificare a Inspecţiei Judiciare în curs care tocmai acum stabileşte dacă la o anumită unitate a DNA la Ploieşti lucrurile au decurs bine, s-au respectat regulile respective sau s-au comis abateri disciplinare", a explicat Lazăr.
Procurorul general consideră că trebuie desfiinţate parchetele mici, unde lucrează trei-patru procurori, deoarece acolo există riscul apariţiei unor probleme de disciplină.
"În principiu, vă rog să observaţi că aceste structuri ale Ministerului Public sunt răspândite pe tot teritoriul ţării. Sunt câte trei, câte patru procurori, unităţi mici. Noi am ridicat problema reformei cartei judiciare, în sensul ca micile parchete şi micile instanţe să nu mai fie lăsate aşa, răspândite pe tot teritoriul ţării, pentru că acolo există riscul mai mare de a nu se dezvolta o cultură instituţională. S-a preferat ca în continuare să nu se promoveze proiectul de lege privind desfiinţarea a 30-40 de unităţi mici pe tot teritoriul ţării. S-a preferat să rămână aşa din motive care ne scapă. A fost o decizie politică. Dacă noi vom rămâne în continuare aşa - şi eu am atras atenţia de când am preluat mandatul - vom risca mai departe să avem probleme disciplinare cu oameni care sunt răspândiţi în mici colective asupra cărora controlul central este destul de slab", a adăugat Lazăr. AGERPRES
