Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, amenință din nou Chișinăul, el declarând că „Occidentul a pus ochii acum pe Republica Moldova pentru a avea „rolul următoarei Ucraine”, în timp ce Maia Sandu, „este pregătită, practic, pentru aproape orice, inclusiv pentru unirea cu România”, conform TVR Moldova , care citează Rador .

Lavrov a făcut aceste declarații într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia 24.

„Republica Moldova este acum luată în calcul pentru acest rol”, a spus Lavrov, susținând că Occidentul „a plasat-o” în fruntea Republicii Moldova pe Maia Sandu „dornică să intre în NATO și pregătită practic, pentru orice”, inclusiv pentru unirea cu România, conform TVR Moldova.

• „Acum, Moldova este privită pentru acest rol.
• În primul rând, pentru că au putut să pună un președinte în fruntea țării prin metode destul de specifice, departe de a fi liber democratice, un președinte care vrea în NATO, are cetățenia română, este pregătită să se unească cu România și, în general, este pregătită pentru aproape orice”, a declarat Lavrov răspunzând la întrebarea care dintre țările din jurul Rusiei ar putea urma calea Ucrainei, notează și jurnal.md .

„Maia Sandu riscă să repete politica sinucigașă a lui Volodimir Zelenski”

Nu este prima dată când Moscova acuză Chișinăul cu „repetarea scenariului ucrainean”.

În urmă cu mai puțin de două săptămâni, senatorul rus Andrei Klimov a amenințat Republica Moldova, dând de înțeles că problemele Ucrainei au început în 2014, după anunțarea planurilor Kievului de a adera la NATO. El a susținut că Moldova riscă să repete „politica sinucigașă” a liderului ucrainean Volodimir Zelenski.

• „Această doamnă are 50 de ani. Înseamnă că a trăit în URSS până la 20 de ani.
• Ar trebui să cunoască istoria noastră comună și nu ar trebui să încreadă Occidentului soarta poporului său. Acei membri NATO pro-americani care chiar acum au nevoie de mai multă carne de tun pentru a se război cu Rusia pe câmpul de luptă.
• Populația ucraineană scade tot mai mult cu fiecare zi, din cauza grijei lui Biden și a europoizilor care îl slujesc.
• Iar economia sa, cândva cea mai înfloritoare din URSS, este în ruine din cauza conducătorilor săi din NATO.
• Chiar este Sandu atât de indiferentă față de moldoveni și atât de dependentă de Washington încât este gata să repete politica sinucigașă a unor trădători naționali din Ucraina precum Poroșenko și Zelenski?!” a scris Klimov pe canalul său de Telegram, conform deschide.md.

Totodată, el s-a întrebat retoric dacă Maia Sandu vrea să facă din Republica Moldova o provincie a României, pe care a numit-o „cea mai înapoiată țară din NATO”.

La final, Klimov a notat că „problemele” Ucrainei au început după „lovitura de stat” pro-occidentală din 2014, urmată de renunțarea la neutralitate și de cursul de integrare în blocul militar „anti-rus” NATO.

Reacția de la Moscova a venit atunci după ce președintele Maia Sandu a declarat că, în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă", potrivit unui interviu acordat Politico. Maia Sandu s-a ferit să numească o alianţă militară anume, însă publicaţia a titrat sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”.

„Ne-a supărat în ultima vreme”

Doi influenţi deputaţi de la Moscova au reacționat și ei atunci cu ameninţări.

• „De obicei, reacţionăm la acţiunile care au loc. Moldova ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale”, a declarat în 24ianuarie pentru ziarul Vedomosti Svetlana Jurova, membră a partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin şi prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat de la Moscova, camera inferioară a parlamentului rus.

Aderarea Republicii Moldova la NATO ar putea duce la distrugerea acestui stat şi va fi privită de Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii sale, a declarat şi Leonid Kalaşnikov, un alt influent membru al Dumei de Stat de la Moscova.

• „Dacă Moldova vrea să-şi distrugă propriul stat, aceasta este cea mai bună cale (...). Dacă ei cred că, la fel ca Finlanda sau Suedia, pe furiş, rapid, profitând de situaţie, pot adera la NATO şi că nu li se va întâmpla nimic pentru asta în propria lor ţară, ar trebui să-şi amintească altceva. Faptul că Finlanda are două limbi oficiale şi îşi respectă poporul. Iar ei (Moldova) au Găgăuzia (...) şi Transnistria, care are o populaţie rusofonă şi care şi-a exprimat voinţa cu mult timp în urmă, la începutul anilor 1990”, a declarat pentru același ziar Vedomosti Leonid Kalaşnikov.

Invazia declanșată de Vladimir Putin în Ucraina, în 24 februarie 2022, a tensionat și mai mult relațiile dintre Chișinău și Moscova în contextul în care guvernul pro-european condus de Maia Sandu a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, în luna martie.

Tot în martie 2022, Republica Moldova s-a cuplat cu succes la rețeaua electrică europeană, după ce s-au debranșat de cea rusească.

În aprilie și mai au avut loc mai multe provocări în regiunea separatistă Transnistria de pe teritoriul Republicii Moldova.

Republica Moldova a cerut recent aliaţilor săi occidentali să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană, iar anul trecut, în iunie, parlamentul moldovean a adoptat o lege de protecţie a spaţiului informaţional, prin care a interzis retransmiterea programelor propagandistice ruseşti.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a cerut în ianuarie Republicii Moldova să ridice interdicţiile, pe care le-a calificat drept discriminatorii.

Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, „toţi vor fi în pericol”. „Trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul”, a spus președintele Republicii Moldova..

Distribuie Distribuie Comentarii