Lavrov acuză SUA că ar căuta în Republica Moldova să apară un 'nou abces' în spaţiul postsovietic
Statele Unite ale Americii (SUA) caută ca în Republica Moldova să apară un 'nou abces' în spaţiul postsovietic, a declarat miercuri ministrul de externe rus Serghei Lavrov într-un interviu acordat mai multor media moscovite, între care staţiile de radio Sputnik, 'Govorit Moskva' şi ziarul Komsomolskaia Pravda, relatează agenţia de presă oficială rusă TASS.
Cu toate acestea, Rusia şi SUA ar putea să coopereze în ceea ce priveşte Republica Moldova, a spus Lavrov, menţionând reglementarea transnistreană printre posibilele domenii de cooperare dintre cele două puteri. În acest sens, şeful diplomaţiei ruse a evocat formatul de negocieri '5+2' în problema rezolvării diferendului din Transnistria, formulă din care fac parte şi Statele Unite (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus UE şi SUA ca observatori).
'Deocamdată, din păcate, acest mecanism pentru soluţionarea problemei transnistrene nu funcţionează pentru că, înainte de toate, americanii încearcă să preia controlul şi să facă în aşa fel încât în Republica Moldova să apară un alt abces în spaţiul postsovietic', a insistat Lavrov, acuzând SUA că ar încerca 'să facă imposibilă funcţionarea acelei coaliţii formată cu ceva timp în urmă între Maia Sandu şi Igor Dodon şi Partidul Socialist (al preşedintelui moldovean)'.
'Ei (americanii) vor o victorie univocă a forţelor prooccidentale', a spus ministrul rus de externe, referindu-se probabil la viitoarele alegeri prezidenţiale de la 1 noiembrie în Republica Moldova.
De fapt, guvernul condus de premierul Maia Sandu - lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), care făcea parte în perioada amintită de Lavrov din blocul ACUM împreună cu Platforma DA, a lui Andrei Năstase - a căzut în urmă cu aproape un an după o moţiune de cenzură a deputaţilor socialişti, cu sprijinul democraţilor din partidul oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Guvernul la care se referă şeful diplomaţiei ruse a funcţionat între 8 iunie şi 14 noiembrie 2019.
Preşedintele Igor Dodon - care a reuşit să concentreze în perioada coabitării cu dreapta proeuropeană principalele pârghii de putere la Chişinău - şi-a format ulterior propriul guvern, condus de actualul premier Ion Chicu.
Socialiştii proruşi au declanşat procedura de demitere a cabinetului Maiei Sandu după asumarea răspunderii acestuia în problema desemnării procurorului general.
S-a făcută multă vâlvă la acea vreme referitor la participarea Rusiei, alături de SUA şi UE în formarea unei coaliţii între Blocul ACUM, considerat proeuropean, şi proruşii socialişti ai lui Igor Dodon, conform mass-media moldovene, deşi fiecare din marii actori internaţionali îşi urmărea propria miză. 'Coaliţia împotriva naturii', aşa cum a fost ea denumită în presa de la Chişinău, s-a destrămat în cele din urmă, iar socialiştii au ajuns să se alieze cu parlamentarii democraţi, 'duşmanii de ieri'.
În vară, coaliţia dintre socialişti şi democraţi, gestionată politic de preşedintele prorus Igor Dodon (liderul de facto al Partidului Socialist - PSRM) pierduse majoritatea de 51 de deputaţi în parlament, rămânând cu 50 de parlamentari, conform Deutsche Welle. Igor Dodon a încercat atunci o apropiere de PAS (condus de Maia Sandu) şi Platforma DA (condusă de Andrei Năstase), afirmând că este gata să se aşeze la masa negocierilor, dar a fost refuzat.
În prezent, atât preşedintele în exerciţiu Igor Dodon, cât şi liderii fostului bloc ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, sunt în campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale de la 1 noiembrie, iar sondajele de opinie îi dau ca favoriţi pe actualul preşedinte Igor Dodon şi pe fostul premier Maia Sandu. AGERPRES
