Laura Ștefan avertizează că numirea procurorilor șefi de către CSM este o PĂCĂLEALĂ! Trecerea Inspecției Judiciare la MJ este un lucru foarte periculos
Laura Ștefan avertizează că numirea procurorilor șefi de către CSM este o PĂCĂLEALĂ! Trecerea Inspecției Judiciare la MJ este un lucru foarte periculos. Cateva dintre schimbarile propuse miercuri de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, reprezinta un pas inapoi, catre epoca Stanoiu, cand Inspectia Judiciara era folosita ca un par impotriva magistratilor care indrazneau sa creeze probleme politicienilor zilei, afirma Laura Stefan, expert anticoruptie si membru al Expert Forum.
Intr-un scurt interviu acordat Ziare.com dupa ce ministrul Tudorel Toader a prezentat rezumatul proiectului legislativ prin care propune modificarea legilor Justitiei, Laura Stefancomenteaza cateva dintre aspectele care au starnit reactii negative in opinia publica. Expertul anticoruptie subliniaza faptul ca solutia ca procurorii sefi sa fie decisi de CSM, nu de presedintele Romaniei, este "o pacaleala" pentru ca CSM nu va putea spune decat Da sau Nu la propunerile ministrului Justitiei, care face parte din Guvern, o institutie eminamente politica.
Ce anume v-a atras atentia din proiectul de lege prezentat astazi de ministrul Justitiei?
Cea mai periculoasa mi se pare intentia de a trece Inspectia Judiciara la Ministerul Justitiei. IJ a fost trecuta la CSM tocmai pentru incercarea de a elibera justitia romana de controlul politic exercitat in mod absolut excesiv in epoca Stanoiu (guvernul Adrian Nastase, n.red.). Cred ca nu putem concepe un CSM garant al independentei justitiei care sa nu aiba in subordine Inspectia Judiciara, iar Inspectia sa fie in subordinea unui organism politic, asa cum este Ministerul Justitiei.
Si subliniez asta, chiar daca ministrul se numeste Tudorel Toader sau are orice alt nume, inclusiv al unui ministru tehnocrat. Ministrul Justitiei face parte din Executiv, iar Executivul este o institutie eminamente politica. E de neconceput ceva mai politic ca Guvernul si ca Parlamentul. Asa incat, eu cred ca trecerea Inspectiei Judiciare la minister este un lucru negativ si foarte periculos. Ajunge sa citim relatarile vremii si sa ne aducem aminte ce se intampla pe vremuri, atunci cand Inspectia Judiciara era folosita ca un par impotriva magistratilor care indrazneau sa ridice semne de intrebare sau sa creeze probleme puternicilor zilei (vezi cazul procurorului Panait, n.red.).
Eu una nu mi-as dori, in calitate de cetatean al Romaniei, ca justitia romana sa se intoarca la etapa aceea.
Ce parere aveti despre eliminarea presedintelui Romaniei din procedura de numire a sefilor de parchete?
Spun ceea ce spun de ani de zile: eu sunt o sustinatoare a actualei proceduri de numire si revocare in functiile importante din Parchet, in primul rand pentru ca este singura care a generat o justitie penala reala in Romania. Nu vad de ce trebuie sa reparam ceva ce nu este stricat.
In al doilea rand, cred ca actualul mecanism tripartit ofera suficiente contraponderi: ministrul Justitiei, care vine din Executiv, este contrabalansat de presedintele Romaniei, care si el este in puterea executiva conform Constitutiei noastre, si amandoi trebuie sa asculte vocea reprezentantilor magistratilor, adica de CSM.
De aceea, eu cred ca acest reglaj fin care s-a realizat pe procedura de numire si revocare a permis sa avem o evolutie pozitiva in justitia penala. Ajunge sa ne uitam la 'performantele' justitiei de dinainte de 2005 si la cele de dupa 2005, ca sa vedem ca, intr-adevar, acesta este un sistem care a dat roade.
Totusi, sa ne reamintim cat de criticat a fost trocul Ponta-Basescu legat de numirea procurorilor sefi.
Asa este, dar haideti sa ne uitam la ce a facut CSM. Intai a dat un aviz negativ, in unanimitate, iar la cateva saptamani a dat aviz pozitiv pentru aceeasi persoana, pe aceeasi functie.
Intr-adevar, vorbim de ani de zile de intelegerea dintre Victor Ponta si Traian Basescu, dar vorbim despre responsabilitatile unor oameni politici care au facut aceasta intelegere. Mai stie cineva cine era in CSM la momentul acela? Eu stiu, dar ma intreb daca poporul roman si societatea in ansamblu isi mai aduce aminte si poate sa articuleze coerent o critica la adresa unor oameni care o data au spus NU, iar apoi au spus DA. Ma indoiesc.
Pana la urma, CSM este un organism care are o anumita detasare fata de societate, detasare care este intr-o oarecare masura necesara in acest moment, tocmai pentru a putea asigura independenta Justitiei. Dar daca mutam intreaga decizie la CSM (dar si aici este o pacaleala, pentru ca CSM poate sa spuna Da sau Nu doar unei propuneri venite din partea ministrului Justitiei, CSM nu va putea sa aleaga din masa mare de procurori!), ma tem, si sper ca viitorul sa dovedeasca ca nu am avut dreptate, ca vom vedea si in cazul CSM aceleasi discutii pe care le vedem si in Parlamentul Romaniei unde decizia si raspunderea se disperseaza, ascunzandu-se in spatele unui vot de preferinta secret.
Cum comentati noutatile privind raspunderea pecuniara a magistratilor care creeaza prejudicii statului?
Trebuie neaparat sa vedem textul final, pentru ca, de principiu, nicio categorie profesionala nu poate sa fie exceptata de la raspundere atunci cand vine vorba despre greselile comise in exercitarea atributiilor de serviciu. Desigur, nici magistratii nu trebuie sa faca exceptie. Intrebarea este, insa, care va fi procedura concreta care va fi folosita pentru punerea in discutie a unei responsabilitati pecuniare?
Si, mai ales, de ce in atatia ani de cand avem posibilitatea ca statul roman sa se indrepte impotriva magistratilor care ar fi generat prin deciziile lor repercusiuni la nivelul bugetului de stat, statul nu s-a indreptat impotriva nici unui magistrat? Daca si astazi exista aceasta posibilitate, de ce nu a folosit-o niciodata statul? Pentru ca s-ar putea sa descoperim ca problema tine mai degraba de determinarea relei credinte cu care magistratul a actionat mai mult decat de prezenta unei prevederi in lege.
O alta schimbare este posibilitatea ca procurorul ierarhic superior sa analizeze temeinicia unei solutii date de procurorul de caz. Este o presiune suplimentara?
Nu vad aici o problema majora. Pana la urma, procurorul ierarhic superior se uita la toate componentele cazului.
Dar ce se va intampla daca vom avea procurori sefi care sa raspunda la comenzi politice, iar ei vor decide sa inchida dosare care ii vizeaza chiar pe liderii politici ai zilei, cu toate ca exista probe concrete?
Daca vom avea procurori numiti politic si care doresc sa omoare niste dosare, atunci va depinde de fiecare dintre procurorii din sistemul de parchet romanesc in ce masura se vor lasa intimidati sau nu.
Dar spun inca o data, trebuie sa vedem textul final pentru ca este greu de comentat. Sa vedem daca raman posibilitatile procurorului de a se plange cu privire la interventiile in dosare, daca se mai poate duce la CSM sau nu, sunt multe zone care ar trebui sa se coreleze si e bine sa vedem textele inainte de a avea opinii ferme.
Ce impresie de ansamblu v-a facut pachetul propus de ministrul Justitiei? Ce credeti ca s-a urmarit?
Sunt propuneri foarte eterogene. Unele pot fi un pas inainte in ceea ce priveste justitia romaneasca, altele sunt, in mod evident, un pas inapoi. Si faptul ca le vedem pe toate in acelasi proiect ma confuzeaza.
Cum vi se pare faptul ca desi conferinta de presa a fost anuntata de foarte mult timp, proiectul de lege NU a fost publicat miercuri si pe site-ul Ministerului Justitiei?
Bizar, mai ales ca dl ministru a spus ca pe acest proiect s-au realizat consultari ample.
Proiectul va merge la CSM, care va exprima un punct de vedere, dupa care va merge in Parlament, unde va trece asa cum doreste coalitia de guvernare. Cred ca declaratiile de pana acum ale domnului Tariceanu, de exemplu, sunt destul de clare in directia de a se schimba lucrurile in mod semnificativ in Justitia Romana.
