Șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, va susține luni, la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, interviul pentru un nou mandat la conducerea DNA. Inițial, interviul era programat pentru 24 martie însă a fost amânat la solicitarea ministrului Justiției, Raluca Prună, întrucât, ca urmare a atentatelor de la Bruxelles, a participat la reuniunea Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a transmis către CSM, pe 29 februarie, propunerea de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA.

Investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt, recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă se numără printre prioritățile cuprinse în proiectul de management al șefului DNA pentru un nou mandat, pus în dezbatere publică pe site-ul de CSM.

"Continuarea investigațiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupție la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe și un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie să fie priorități în activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-șef are un rol esențial în acest proces, prin stabilirea și aplicarea unor standarde de eficiență în activitate", se arată în proiectul Codruței Kovesi.

Un alt obiectiv important pentru Kovesi va fi creșterea calității în activitatea de urmărire penală și o susținere activă și profesionistă a cauzelor în fața instanțelor.

"Recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă rămân în continuare o prioritate în activitate, iar experiența Compartimentului de investigații financiare va fi diseminată și la structurile teritoriale, pentru a crește gradul de recuperare a produselor infracțiunii sau a prejudiciilor", arată Kovesi.

Ea își propune, în cazul obținerii unui nou mandat, să respingă în continuare orice acțiune care vizează intimidarea sau discreditarea procurorilor.

"Atacurile din ultima perioadă la adresa justiției și presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezintă, de fapt, o măsură a succesului acestuia. Voi continua să resping orice intenții sau acțiuni care aduc atingere statutului constituțional al procurorilor direcției sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale", afirmă Kovesi.

Șefa DNA precizează că are în vedere implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidență directă asupra activității procurorilor.

"Voi continua propunerile de completare a legislației, mai ales că unele prevederi neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară", subliniază Kovesi.

Potrivit acesteia, principala vulnerabilitate și, în același timp, marea provocare pentru DNA este creșterea continuă a volumului de activitate, printre soluțiile identificate numărându-se suplimentarea numărului de posturi de procurori și o prioritizare a dosarelor.

"Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decât acum 10 ani și aproape dublu față de acum cinci ani. (...) Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca la sfârșitul anului 2015 să avem încă de soluționat 7.102 cauze. Ca atare, se înregistrează anual mai multe dosare decât se pot soluționa într-un an cu resursele existente. Acest lucru afectează percepția publică legată de înfăptuirea actului de justiție, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul", arată în proiect Kovesi.

Șefa DNA consideră că o altă soluție ar putea fi modificarea condițiilor de încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției, astfel încât să fie cuprinse și fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de șapte ani.

De asemenea, Kovesi susține că este necesară dezvoltarea Serviciului tehnic al DNA prin suplimentarea resurselor umane și materiale ca urmare a deciziei CCR privind interceptările.

Potrivit legii, procurorul-șef al DNA este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției cu avizul consultativ al CSM, pentru un mandat de trei ani.

AGERPRES