Relaţiile româno-maghiare au cunoscut episoade tensionate în ultima perioadă, multe dintre acestea fiind semnalate de LARICS. Reacţiile oficialilor de la Budapesta, atunci când ele s-au manifestat, în loc să detensioneze situaţiile, aşa cum ar fi firesc să se întâmple în cazul a două ţări vecine care au încheiat un parteneriat strategic şi, pe deasupra, sunt membre UE şi NATO, au alimentat şi mai mult disputele.

Analiză realizată de Paul Gologan*

Până la un punct, şi această abordare poate fi înţeleasă, mai ales în contextul electoral complicat care se conturează în ţara vecină, multe declaraţii inadecvate fiind lansate pentru consum intern. Pe bună dreptate, partea română a preferat să nu răspundă cu aceeaşi monedă, Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, afirmând deseori că România este interesată să iasă din logica confruntării şi să creeze o relaţie modernă, de încredere şi respect reciproc cu Ungaria.

Ministrul român de Externe merge în Ungaria

Ministrul român de Externe în dialog cu omologul ungar. Sursa: facebook/Ministerul Afacerilor Externe

Pe data de 18 februarie, Peter Szijjarto face o vizită la Bucureşti pentru a pregăti lucrările Comisiei Mixte Economice. Cu acest prilej, are loc o întâlnire cu Ministrul Bogdan Aurescu în cadrul căreia cei doi convin finalizarea negocierilor aflate în desfăşurare cu privire la două dosare de interes şi care fac obiectul viitoarei întâlniri întreprinse de ministrul român în ţara vecină, anume protocolul celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate Româno-Ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale şi înfiinţarea a două puncte de trecere a frontierei la Variaşu Mic – Dombegyhaza şi Grăniceri – Elek.

Analizând primul comunicat de presă emis de MAE cu prilejul consultărilor politice, din data de 28 aprilie, avute de ministrul afacerilor externe cu omologul maghiar în Ungaria, reiese că punctul de interes pentru care partea română s-a angajat în discuţie şi pregătit întâlnirea este dat de modul în care are loc gestionarea problemelor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. La nivel simbolic, luând în calcul că primele menţiuni ale comunicatului vorbesc despre împlinirea a 25 de ani de la semnarea tratatului între România şi Ungaria de înţelegere, cooperare şi bună-vecinătate, căruia i se adaugă locul ales pentru întâlnire, oraşul Jula/Gyula în care trăieşte o importantă comunitate de etnici români, şi faptul că ministrul Aurescu a fost însoţit de un reprezentant al UDMR, se arată că oficialii de la Bucureşti au proiectat semnificaţie (însemnătate) întâlnirii.

Cel de-al doilea comunicat este dat ca urmare a întrevederii ministrului Aurescu cu reprezentanţii minorităţii române din Ungaria (28 aprilie 2021), întrevedere ce are loc imediat după ce ministrul român a avut consultări politice cu omologul ungar, Peter Szijjártó, la Jula/Gyula, în contextul în care în 2021 se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului între România şi Ungaria de înţelegere, cooperare şi bună-vecinătate din 1996. Semnarea Protocolului de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale a evidenţiat, în spiritul documentului semnat, mai multe chestiuni de interes care vizează etnicii români din ţara vecină. Ministrul i-a informat pe reprezentanţii etnicilor români despre măsurile puse în vedere spre a fi soluţionate de autorităţile maghiare şi, totodată, le-a indicat acestora cui trebuie să se adreseze pentru ca problemele apărute în exercitarea drepturilor identitare să fie rezolvate(mai întâi Budapestei şi apoi Bucureştiului) şi limitele în cadrul cărora autorităţile române pot acţiona pentru a-i sprijini(dreptul internaţional). De fapt, ministrul român de externe, deşi poartă un dialog cu reprezentanţii etnicilor români din Ungaria, în realitate îi vorbeşte ministrului maghiar de externe, arătându-i care ar trebui să fie abordarea statului ungar faţă de etnicii minoritari din România. În acelaşi timp, partea română indică, aproape excesiv, cadrul în care discuţiile trebuie să fi purtate pe acest subiect, anume cel bilateral (în perspectiva relansării dialogului bilateral x2, agenda bilaterală, relaţia bilaterală, angajamentele convenite bilateral x2, dialog bilateral x2, reîntoarcerea la abordarea bilaterală, abordare bilaterală consensuală).

Răspunsul Ungariei: o palmă „prietenească” şi „strategică”

Viktor Orban în Parlamentul de la Budapesta FOTO EPA-EFE

În aceeaşi zi în care are loc vizita ministrului român de externe, Parlamentul Ungariei votează (157 pentru/1 împotrivă) o rezoluţie de sprijin a Minority SafePack, iniţiativă prin care se dorea tocmai mutarea problemei minorităţilor naţionale din cadrul bilateral (stat înrudit-stat de cetăţenie) la cel european. Am scris despre Minority SafePack aici , aici şi aici .

Coincidenţele se petrec rar în cazuri de aces tip. Este greu de crezut că parlamentarii maghiari au primit ordinea de zi cu punctul votării rezoluţiei de sprijin a Minority SafePack cu 5 minute înainte de începerea şedinţei de plen şi că momentul şi subiectele abordate în cadrul întâlnirii de la Jula au fost convenite cu o zi înainte de deplasarea oficialilor români. Rămâne deschisă întrebarea cu privire la cunoaşterea sau nu a Ambasadei României la Budapesta a plasării subiectului pe ordinea de zi spre a fi votat în momentul vizitei. Dacă acesta era cunoscut, de ce vizita ministrului român de externe nu a fost anulată sau mutată pentru o altă dată?

Cea de-a doua iniţiativă a Budapestei îşi continuă drumul

Vincze Lorant, una dintre figurile cheie ale proiectului Minority SafePack, a declarat în cadrul conferinţei organizate după votul din Parlamentul Ungariei următoarele: „Cu ani în urmă, am decis împreună ca cauza comunităţilor maghiare din străinătate să fie prezentată şi consolidată printr-un cadru european de protecţie a minorităţilor. Minority SafePack, lansat din Transilvania la iniţiativa UDMR, a fost un instrument în acest sens. Şi acum se pare că, în ciuda respingerii Comisiei Europene, ne-am atins obiectivul, întrucât ne-am pus cazul pe agenda europeană şi am reuşit să obţinem o mulţime de aliaţi şi din societăţile majoritare. Astăzi, protecţia minorităţilor nu este doar o problemă maghiară şi nu doar o problemă a minorităţii. Nu vom renunţa la luptă, sunt încrezător că vom atinge în sfârşit obiectivul nostru ”

„Cazul maghiarilor din bazinul carpatic” va fi pus pe agenda europeană, din nou, prin intermediul Iniţiativei Politica de Coeziune pentru Egalitatea Regiunilor şi Menţinerea Culturilor Regionale, despre care am scris pe larg aici , iniţiatorii au reuşit să colecteze 1.167.571 de semnături, pragurile minime fiind depăşite în 11 state. Cele mai multe semnături provin din Ungaria (804.929), România (171.879) şi Slovacia (28.331), iar termenul limită pentru colectarea acestora s-a împlinit pe data de 7 mai. Evident, şi aceasta urmează a fi supusă procedurilor specifice, ceea ce înseamnă că va avea loc o nouă dezbatere în Parlamentul European şi din nou privire oficialilor din statele membre vor fi îndreptate spre România.

Insistenţele strategice ale Ungariei

Dincolo de demersurile ce se impun a fi făcute în faţa instanţelor europene, şi de care România, prin Ministerul Afacerilor Externe, s-a achitat, rămâne la fel de problematică chestiunea percepţiei care se poate contura cu privire la situaţia etnicilor maghiari din ţara noastră. Şi pe acest palier joacă insistent Budapesta: La urma urmei, dacă liderii maghiari din România insistă cu înverşunare ca problema celor pe care îi reprezintă să fie discutată, înseamnă că poate există o problemă, nu?

*Paul Gologan este colaborator LARICS şi masterand al Centrului de Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Distribuie Distribuie Comentarii