La 34 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 se concretizează clar ideea că înlăturarea de la conducerea României a președintelui Nicolae Ceaușescu a fost în realitate o lovitură militară de stat, coordonată de Ion Iliescu în complicitate cu generalul Nicolae Militaru și acoliții lor.

Ceea ce bănuiam cu toții a fost confirmat chiar de către generalul Cătălin Ranco Pițu, procurorul-șef care a semnat rechizitoriul din Dosarul Revoluției. Afirmațiile procurorului militar sunt bazate pe probe, declarații de martori și documente ale Ministerului Apărării Naționale, desecretizate în anul 2016.

Acesta susține că puterea politico-militară a fost preluată de grupul ”de civili” condus de Ion Iliescu în după-amiaza zilei de 22 decembrie.

La două ore după ce Nicolae Ceaușescu este convins să plece din sediul CC al PCR, Ion Iliescu intră nestingherit de nimeni în clădire unde i se prezintă onorul militar ca unui șef de stat, în fața biroului Ministerului Apărării Naționale.

Din data de 22 decembrie 1989, orele 16.00 Ion Iliescu se comportă ca noul șef de stat al României, susține procurorul Pițu.

Principalul complice în preluarea puterii a fost generalul Victor Atanasie Stănculescu, omul care l-a determinat pe Ceaușescu să părăsească sediul CC, fără să-l înștiințeze că acest gest avea urmări dramatice și iremediabile: pierderea prerogativei de comandant suprem al Forțelor Armate.

Din momentul părăsirii centrului de comandă, Nicolae Ceaușescu nu mai putea da ordine nici măcar unui simplu militar.

”Ei bine, când Victor Stănculescu se vede cu Ceaușescu înlăturat în fapt din Comitetul Central, se duce la Ministerul Apărării Naționale și emite o notă telefonică la ora 14.10, în ziua respectivă de 22 decembrie, prin care le ordonă tuturor unităților militare din România ca, din acel moment, să asculte exclusiv de ordinul ministrului Apărării.

Acesta este momentul în care lui Nicolae Ceaușescu i se ia prerogativa de comandat suprem al Forțelor Armate. Nicolae Ceaușescu nu a mai putut din acea clipă să dea nici măcar un ordin, nici măcar ultimului soldat al României.

Mai mult decât atât și foarte interesant, la orele 16.00 ale zilei de 22 decembrie, în sediul central al Ministerului Apărării Naționale, intră un grup de civili, conduși de fostul nostru președinte, Ion Iliescu, grup primit de toți generalii cu funcții cheie din Ministerul Apărării Naționale, secondați de toți șefii de direcții din departamentul Securității Statului, care se aflau și ei în sediul Ministerului Apărării Naționale și de șefii gărzilor patriotice.

La orele 16.00, lui Ion Iliescu, un civil fără funcție importantă în ierarhia de partid sau în orice ierarhie din România, i se prezintă onorul militar ca unui șef de stat în fața biroului Ministerului Apărării Naționale.

În acel moment, Ion Iliescu își asumă această calitate de nou șef de stat al României. Repet, i s-a dat onorul și este momentul în care armata și Securitatea și-au dat mâna și au hotărât ca Ion Iliescu să fie noul lider al României.

Din acel moment, foarte important, Ion Iliescu se comportă ca nou lider al României, lider politico-militar și este foarte important de subliniat acest lucru.

Este suficient să vedem comunicatul CFSN din seara zilei de 22 decembrie în care se spune că CFSN a preluat puterea totală în statul român, că și-a subordonat toate ministerele, inclusiv cele de forță, că CFSN se bazează pe armată, armată care a înglobat toate celelalte structuri militare ale României”, susține procurorul Cătălin Ranco Pițu, într-un interviu acordat postului de televiziune antena3.ro.

”Nicolae Ceaușescu nu a fugit de pe CC, Ceaușescu a fost convins că poate continua lupta”

Potrivit acestuia, preluarea puterii pare a fi fost pregătită temeinic de trei oameni-cheie ai acelor momente dramatice: generalul Victor Atanasie Stănculescu, generalul Nicolae Militaru, șeful Securității statului, Iulian Vlad și Ion Iliescu.

”O să vă supun atenției niște momente-cheie care s-au petrecut pe parcursul zilelor de 21 și 22 decembrie, apoi dumneavoastră judecați dacă ceea ce voi concluziona după enumerarea acestor momente este sau nu logic. Avem destabilizarea mitingului de către o structură a MAPN, urmează o represiune violentă în București, extrem de violentă, în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Vine dimineața zilei de 22 decembrie.

Nicolae Ceaușescu îl numește verbal pe generalul Victor Atanasie Stănculescu drept nou ministru al Apărării. Îi dă ordin să folosească numeroasele forțe aflate în jurul fostului CC al PCR pentru a nu permite niciunui manifestant să pătrundă în piață.

Victor Stănculescu coboară la punctul de comandă și imediat, cu noul indicativ al Ministrului Apărării, el fiind în fapt ministrul al Apărării, dă ordin contrar celui venit de la comandantul suprem Nicolae Ceaușescu și anume le ordonă tuturor forțelor MAPN din perimetrul respectiv să se întoarcă în cazarmă astfel încât masele de muncitori venite de pe marile platforme muncitorești au putut pătrunde în piață, fără să întâmpine vreo opoziție și să pună o presiune uriașă pe cei aflați în Comitetul Central.

În paralel, șeful Securității statului, Iulian Vlad, le dă ordin celor de la Direcția a V-a și celor de la USLA să pună arma la picior și să părăsească acel sediu al CC—ului, astfel încât, manifestanții, treptat au fost din ce în ce mai curajoși, și au intrat în sediul Comitetului Central al PCR.

Același Victor Stănculescu îl convinge pe Nicolae Ceaușescu asupra faptului că cea mai bună strategie este să părăsească acel punct de comandă.

Cheamă trei elicoptere pentru că Ceaușescu Nicolae și anturajul lui să părăsească Comitetul Central.

Din trei elicoptere, doar unul poate ateriza pe acoperiș și astfel Ceaușescu este înlăturat de la punctul de comandă.

Nicolae Ceaușescu nu a fugit de pe CC, Ceaușescu a fost convins că poate continua lupta, nu a crezut nicio clipă că pierde puterea, însă realitatea arată că la orele 12.06, în ziua de 22 decembrie, Nicolae Ceaușescu a pierdut prerogativa puterii de stat prin plecarea de pe acoperișul CC”, explică procurorul militar.

Grupul de ”civili” condus de Ion Iliescu

Grupul de ”civili” condus de Ion Iliescu s-a format încă din anii 60, susține generalul Cătălin Ranco Pițu, și a avut un singur scop încă de la înființare: înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu.

Schimbarea puterii în România, în decembrie 1989, nu a fost nici pe departe un eveniment ad-hoc, această grupare având un plan perfectat ani de zile.

Se dorea ca, după eliminarea lui Ceaușescu, să se instaureze un nou regim care să mențină România în sfera de influență a URSS.

”Securitatea l-a avut în mână și nu a făcut nimic pentru a-l salva”

”În plus, a fost constituit Consiliul Militar Superior, care este continuatorul Consiliului Militar al RSR, Consiliu Militar care l-a avut ca șef tot pe Ion Iliescu. În acest fel, Ion Iliescu i-a urmat lui Nicolae Ceaușescu în calitatea de comandat suprem al Forțelor Armate. O spun chiar ei în comunicat. Rezultă din toate documentele militare pe care le-am studiat, acest lucru.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie, Nicolae Ceaușescu este arestat, după ce și-a petrecut timp de două ore și jumătate în biroul șefului securității Dâmbovița, este foarte important acest aspect.

Iată că Securitatea l-a avut în mână și nu a făcut nimic pentru a-l salva, așa cum s-a tot afirmat timp de peste 30 de ani. L-au dat vis-a-vis la armată, la unitatea militar condusă de colonelul Kemenici, unde avea să-și găsească sfârșitul, fiind executat în data de 25 decembrie. Este foarte important de reținut că Nicolae Ceaușescu este executat într-o unitate militară, coordonatorul procesului și execuției fiind tocmai cel care a fost numit de Nicolae Ceaușescu în calitate de Ministru al Apărării.

Acum vă întreb pe dumneavoastră, având aceste elemente care sunt de netăgăduit, dacă am fi acum în fața unor profesori care predau lovitura militară de stat, eu cred că astea ar fi o situație școală pentru cum să dai o lovitură de stat.

Răspunsul este următorul: pe baza unei revoluții autentice, pornită în Timișoara, la data de 15 decembrie și continuată în București, mai ales în noaptea de 21 spre 22 decembrie, o grupare constituită în anii 60, preia în mod total puterea politico-militară în statul român, beneficiind de aceste momente-cheie pe care eu le-am trecut în revistă.

Nu uitați că gruparea care a preluat puterea a fost gruparea intitulată Ion Iliescu, grupare care încă de la început avea ca scop înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la putere, păstrarea României în sfera de influență a URSS.

”Au știut foarte clar că generalul Nicolae Militaru prefigura o confruntare violentă cu Securitatea”

Această grupare îl avea ca lider politic pe Ion Iliescu, ca lider militar pe generalul Nicolae Militaru, scopurile fiind ca, odată ce se ivește situația prielnică, să preia puterea într-un mod violent.

Cei care i-au cunoscut pe componenții grupului Iliescu au știut foarte clar că generalul Nicolae Militaru prefigura o confruntare violentă cu Securitatea și prefigura ca fiind singura soluție o înlăturare violentă a lui Nicolae Ceaușescu de la putere.

Iată că toți componenții acelui grup au ajuns la putere în decembrie 1989.

Ion Iliescu a devenit președintele României, Nicolae Militaru a fost, imediat în 23 decembrie, pus de Ion Iliescu ca fiind noul ministru al Apărării, și toți ceilalți componenți ai grupului au fost puși în puncte cheie de conducere politico-militară în statul român”, arată procurorul care a semnat rechizitoriul ”Revoluției”.

Dosarul are aproximativ 3000 de volume, iar numărul de pagini peste 500.0000. Aceste volume, care conțin sute de mii de pagini, cuprind date adunate de procurorii care au început cercetările încă din nu ianuarie 1990. Acest dosar, de o importanță covârșitoare pentru istoria României, a început să capete forță în momentul în care documentele militare care vizează evenimentele din decembrie 89 au fost desertizate în 2016.

”Sunt documente militare deosebit de complexe, documente care au fost elaborate de toate structurile militare ale MAPN, dar și de structurile de informații, astfel încât, coroborând toate probele avute la dosar, am putut să întregesc acel puzzle și să trag o concluzie care, în opinia mea, este sută la sută adevărată, logică și cronologică. N-am nicio îndoială”, susține generalul Cătălin Ranco Pițu.

Prin rechizitoriul Secției Parchetelor militare din 29 iulie 2022, în dosarul penal privind Revoluția din decembrie 1989, s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra umanității a următorilor:

Ion Iliescu – fost președinte al României;

Gelu Voican Voiculescu – fost vice prim-ministru al Guvernului României;

Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare.

Distribuie Distribuie Comentarii