La a 30-a aniversare a fondării armatei ucrainene de săptămâna aceasta președintele Volodimir Zelenski și-a luat o cască și o vestă antiglonț pentru a vizita tranșeele din regiunea Donbas, anunțând cu mare fanfară livrarea unor noi tancuri, vehicule blindate și arme soldaților din linia întâi care luptă cu separatiștii susținuți de Kremlin.
Deși noul armament ar putea ajuta la menținerea unei parități în lentul război de uzură în desfășurare de ani de zile, acesta și de altfel nimic altceva aflat în prezent la dispoziția forțelor armate ucrainene nu ar fi suficient pentru a respinge un atac pe scară largă din partea Rusiei.
Cu peste 100.000 de trupe rusești masate acum la granița de est, nord și sud a Ucrainei (estimările variază în funcție de surse) și mai multe trupe pe drum, până și oficialii militari ucraineni responsabili de apărarea țării admit că, fără noi resurse semnificative, forțele lor nu au șanse să facă față unei ofensive declanșate de Moscova.
„Din păcate Ucraina trebuie să fie obiectivă în acest stadiu”, afirmă generalul Kirilo Budanov, directorul serviciului de informații al armatei ucrainene.
„Nu există suficiente resurse militare pentru respingerea unui atac pe scară largă a Rusiei dacă el începe fără susținerea forțelor Occidentale [pentru Ucraina]”, spune acesta.
Scenariu de coșmar
Budanov și-a prezentat scenariul de coșmar al unei invazii rusești care ar începe cu atacuri aeriene și cu rachete care ar viza inițial depozitele de muniție și trupele din tranșee, afirmând că trupelor ucrainene ar deveni incapacitate într-un timp foarte scurt iar conducerea forțelor armate și-ar pierde abilitatea de a coordona apărarea și aprovizionarea frontului.Responsabilitatea continuării luptelor ar cădea apoi asupra comandanților din linia întâi. „Ei vor rezista cât timp vor avea gloanțe”, afirmă Budanov, adăugând că „vor folosi tot ce au la dispoziție dar credeți-mă că, fără rezerve, nu există vreo armată în lume care să poată rezista.
Deși Rusia ar putea fi pregătită să lanseze o invazie încă din lunile ianuarie-februarie ale anului viitor, serviciile de informații din Ucraina și Occident afirmă că deocamdată președintele Vladimir Putin nu s-a hotărât asupra acțiunii militare.
Putin a respins îngrijorările privind masarea de trupe rusești la granița cu Ucraina în videoconferința pe care a avut-o marți cu președintele american Joe Biden, aruncând responsabilitatea asupra SUA și NATO pe care le acuză că amenință securitatea Rusiei prin susținerea trupelor ucrainene cu arme și instruire.
„Trupele rusești sunt pe propriul teritoriu”, a declarat și Yuri Ușakov, un consilier al lui Putin, într-un briefing cu presa ce a avut loc după discuția dintre cei doi președinți. „Ele nu amenință pe nimeni”, a adăugat acesta.
Sistem de rachete rusești Iskander (FOTO: Wikimedia Commons - Vitaly V. Kuzmin)
Superioritate covârșitoare a Rusiei
Însă masarea de trupe și armament a forțat oficialii ucraineni să confrunte niște adevăruri dure în ultimele săptămâni.Comunitatea de informații a SUA estimează că Rusia a elaborat planuri pentru o ofensivă cu 175.000 de militari.
Ucraina are în total puțin mai mulți soldați și ofițeri în întreaga sa armată, potrivit datelor ministerului apărării de la Kiev. Țara vecină este surclasată la sol, în aer și pe apă, având la dispoziție în jur de doar 200 de avioane pentru forțele sale aeriene, printre acestea aflându-se și aeronave de transport.
Numărul este mai mic decât cel al avioanelor desfășurate deja de Rusia la granița cu Ucraina.Forțele rusești dispun de submarine și fregate înarmate cu rachete de croazieră la Marea Neagră, precum și trupe de teren echipate cu rachete balistice Iskander-M, în timp ce Ucrainei îi lipsește un sistem adecvat de apărare anti-rachetă.
Rachetele rusești ar putea decima o parte semnificativă a forțelor armate ucrainene în mai puțin de o oră, afirmă Robert Lee, un veteran al Pușcașilor marini americani și doctorand specializat în forțele armate ale Rusiei la King's College din Londra.
„Dacă Rusia dorește cu adevărat să își desfășoare capabilitățile convenționale, acestea ar putea provoca daune masive într-o perioadă foarte scurtă de timp”, spune acesta, adăugând că „ele ar putea devasta rapid armata ucraineană din est, în decurs de 30-40 de minute”.
Președintele Volodimir Zelenski alături de Joe Biden la Casa Albă (FOTO: Brendan Smialowski / AFP / Profimedia)
Lecții învățate de la invazia Crimeei
Însă forțele armate ale Ucrainei nu mai sunt la fel de slabe ca în 2014, când trupele rusești de elită au reușit să captureze peninsula Crimeea fără să tragă un singur foc.Apoi, când separatiștii susținuți de Rusia au capturat părți ale regiunii Donbas din estul țării, Ucraina a fost nevoită să se bazeze pe brigăzi de voluntari fără niciun fel de instruire militară sau foarte slab instruiți pentru a-i respinge pe rebeli.
Armata ucraineană a reușit să oprească ofensiva separatiștilor și să pună capăt majorității ostilităților cu ajutorul sprijinului primit din Occident.
Doar Statele Unite au oferit asistență militară în valoare de 2,5 miliarde de dolari, aceasta incluzând sisteme de supraveghere și comunicare de ultimă generație, precum și drone.
Sub administrația Trump, ucrainenii au primit pentru prima dată rachete anti-tanc Javelin pe care până acum nu le-au folosit de teamă să nu provoace Kremlinul.
În luna noiembrie SUA au livrat în jur de 88 de tone de muniție ca parte a unui pachet de asistență militară în valoare de 60 de milioane de dolari promis de noul președinte Joe Biden.
Dar noua administrație de la Casa Albă s-a exprimat în termeni vagi când a fost întrebată cum va veni în ajutorul Ucrainei în cazul unei invazii.
În discuția avută marți cu Putin, Biden l-a avertizat pe omologul său rus că, în cazul unei invazii, SUA vor lua măsuri mai dure decât sancțiunile economice impuse în urma anexării Crimeei din 2014.
Însă el nu a menționat în ce ar putea consta aceste măsuri și miercuri Biden a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe americane pentru a apăra Ucraina.
Soldați ai batalionului de voluntari Kiev 12 (FOTO: Igor Golovnov / Alamy / Profimedia Images)
Soluții extreme
Lipsa unor angajamente ferme din partea Occidentului reprezintă o sursă de consternare pentru oficialii ucraineni.„Ei trebuie să decidă, fie suntem aliați precum declară - caz în care aliații se ajută unii pe ceilalți - fie trebuie să spună că acesta nu este tocmai cazul”, afirmă generalul Budanov, șeful serviciului de informații al armatei Ucrainene.
„Dacă lumea civilizată vrea să evite o catastrofă - iar aceasta va fi o catastrofă pentru toată lumea - avem nevoie de sprijin militar tehnic acum, nu mâine, nu poimâine, nu într-un an. Acum”, a subliniat acesta.
Cei care înțeleg că un asemenea nivel de susținere este puțin probabil au început să vorbească în termeni sumbri despre o rezistență armată populară față de orice ocupație rusească.
Generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul forțelor care luptă cu separatiștii pro-ruși, a afirmat într-un interviu că Ucraina are acum până la jumătate de milion de bărbați cu experiență militară.
„Vom începe un război de gherilă”, a declarat acesta cu privire la o posibilă invazie rusească fără sprijin occidental ferm pentru Ucraina.
„Au trecut 8 ani [de la invazia Crimeei] și avem numeroși oameni cu experiență militară care sunt pregătiți să lupte cu arma în mână”, a mai spus acesta.
Un înalt oficial militar ucrainean care a vorbit cu jurnaliștii de la New York Times sub condiția anonimității a declarat că, dacă toate celelalte soluții vor eșua, armata își va deschide pur și simplu depozitele de arme pentru a le permite ucrainenilor să ia orice au nevoie pentru a se apăra pe ei și pe familiile lor.
