Nu-mi amintesc, de pe vremea când eram președintele Clubului Român de Presă și până azi, vreo cerere formulată autorităților de către Club sau altă organizație a breslei, cu privire la pensii speciale pentru jurnaliști.

Constat, de la rău început, o discriminare: jurnalistul nu are a beneficia de avantaje față de orice om al muncii din această țară. Jurnalismul este, sau, mai exact, era o meserie vocațională, nobilă și grea, tocmai de aceea un jurnalist adevărat nu solicită așa ceva, pentru că intră în coliziune morală cu ea: vasăzică scriem și strigăm din toți bojocii împotriva pensiilor speciale, adică nerușinate, pe care și le dau parlamentarii, primarii etc., ca să ni le adjudecăm noi?!

Legea prin care jurnaliștii pensionari primesc un plus de 50% din pensie lunar a fost votată de parlament, promulgată de președintele Iohannis și își produce efectele. 

 
Este o mită electorală ordinară, aruncată presei de un parlament șifonat rău tocmai de presă, după Colectiv.

O înjosire a meseriei de jurnalist.

Aceasta e poziția, ca vechi jurnalist, a subsemnatului. Ceea ce nu mă împiedică să descopăr în interiorul primei discriminări o alta, și mai scandaloasă.

Ca să poată obține jumătatea de pensie în plus, jurnalistul trebuie să facă dovada că a lucrat 15 ani în presă și, atenție, că este membru cu vechime de cel puțin 5 ani al unei uniuni profesionale recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică. Dacă prima condiție poate fi probată și n-o discut, a obliga pe cineva să fie membru al unei organizații pentru a primi un drept salarial de la bugetul statului este împotriva drepturilor omului.

Îți recomandăm
Ucigașul fură și din crucea morților
Cristian Tudor PopescuAutor fondator
Jurnalistul trebuie să fie liber să practice profesia de jurnalist – profesie liberală! – fără a fi neapărat membru al unei uniuni sau unui sindicat. Aderarea lui la o astfel de organizație nu poate fi decât nesilită de nimeni.

Or, ne aflăm într-o situație de șantaj în toată regula. O singură uniune „profesionistă” obscură are, în clipa de față, calitatea de persoană juridică de utilitate publică în branșa jurnalismului. Așa cum îmi semnalează foști colegi pensionari, sunt obligați să facă coadă la ușa respectivei uniuni pentru a deveni membri și a plăti 5 ani cotizație, ca să-și poată lua pensia specială. De la stat, nu din fondurile proprii ale zisei uniuni.

Ca pe vremea comuniștilor, când nu primeai repartiție de locuință dacă nu erai membru PCR.

Subsemnatul nu mai fac de mult parte din nicio organizație. Prin urmare, nu pot decât să protestez în nume propriu împotriva dublei manopere murdare a acestui legislativ constituit în vederea comiterii de fărădelegi.

Clubul Român de Presă nu mai există. Dar parcă mai erau totuși un AJR, un Mediasind, un CJI sau ActiveWatch, ele ce fac, dorm adânc pe ambele urechi? 

Cristian Tudor Popescu/Republica.ro

Pentru a înțelege și mai bine despre ce vorbește CTP citiți acest material, Uniunea Ziariștilor cu Epoleți, publicat de  Pressone.ro . 

Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat o lege pe baza căreia jurnaliștii vor beneficia de o "pensie specială". Care jurnaliști? Cei care sunt membri într-o "uniune de creatori" cu statut de utilitate publică. Singura asociație de presă care a dobândit acest statut este Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

Reluăm știrea: săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat o lege pe baza căreia membrii UZPR vor beneficia de o "pensie specială". 

*

Miercuri, 6 aprilie, Camera Deputaților și-a dat girul final asupra unui proiect de lege care le dă jurnaliștilor dreptul de a încasa, după ce se pensionează, o indemnizație specială.

Inițiativa i-a aparținut liderului grupului UNPR din Senat, Haralambie Vochițoiu. Amănunt interesant: primul semnatar al propunerii legislative a fost președintele fondator al UNPR, Gabriel Oprea. 

Textul de lege care a fost trimis pentru promulgare președintelui Klaus Iohannis prevede completarea Legii 8/2006.

Această lege instituia o indemnizație pentru pensionarii sistemului public care sunt și membri ai uniunilor de creatori recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Completarea acestei legi - făcută la propunerea lui Haralambie Vochițoiu - constă, deci, în adăugarea breslei jurnaliștilor la categoria acestor "uniuni de creatori".

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, uniunile recunoscute până acum ca fiind de utilitate publică sunt în număr de opt: Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Teatrală din România, Uniunea Cineaștilor din România, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, Uniunea Arhitecților din România, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.

Concret, indemnizația primită de fiecare dintre membrii acestor opt uniuni reprezintă jumătate din pensia titularului, cu condiția să nu depășească două salarii de bază minime brute pe țară.

Cuantumul indemnizației se modifică de câte ori se modifică pensia titularului.

Revenind la propunerea lui Vochițoiu – de a introduce jurnaliștii printre "creatorii" care primesc această indemnizație -,  există și câteva condiții minime, precizate în lege.

Prima condiție: jurnalistul trebuie să fie membru de cel puțin 5 ani într-o astfel de uniune și să activeze în presă de minimum 15 ani.

Singura entitate care cuprinde jurnaliști și are statut "de utilitate publică" este Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

De altfel, senatorul Vochițoiu recunoaște încă din expunerea de motive atașată proiectului de lege că ideea a venit din partea UZPR.

În conferința de presă care a însoțit lansarea acestei propuneri legislative, el spunea că:

"... și ziariștii, și parlamentarii, și tâmplarii, și pompierii au nevoie de pensii (...) Aici ar fi doar 15 ani contribuții la sistemul public pe presă și 5 ani să fie membru într-o asociație de genul acesta, nu doar în Uniunea Ziariștilor din România, orice organizație de utilitate publică recunoscută de lege."

Numai că, așa cum am precizat, UZPR este singurul ONG de utilitate publică care reunește jurnaliști.

Ce este însă UZPR? Câți membri are? Și, mai ales, cine poate face parte din Uniune 

Completarea de la articolul 9

Între forma inițială a propunerii legislative, care îi aparține senatorului Vochițoiu, și textul final, trimis la Președinție pentru promulgare, a apărut un paragraf nou, introdus în Comisia de muncă a Camerei Deputaților, condusă de către deputatul PSD Adrian Solomon.

Este vorba despre articolul 9 indice 1, care prevede că dispozițiile acestei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilorsistemului pensiilor militare de stat.

Așadar, parlamentarii au stabilit în mod expres ca jurnaliștii care încasează pensii militare să beneficieze și ei de indemnizația specială.

De ce era nevoie de această completare? Pentru că mulți membri ai UZPR au grad militar. 

Coloneii din pix

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este o entitate puțin cunoscută chiar și în rândul jurnaliștilor. Numele celor care conduc UZPR nu se găsesc nici în casetele redacționale ale ziarelor, nici pe genericele televiziunilor și nici printre editorii agențiilor de presă.

Pe site-ul UZPR apar știri dintre cele mai diverse: de la anunțul privitor la oConferință despre marele rege Burebista, până la Nu OMG! Top 10 hibrizi gustoși. (OMG este acronimul de la "organisme modificate genetic").

Printre sponsorii Uniunii se numără câteva firme din Reșița, Primăria Anina sau Asociația culturală Ateneu Săsesc Prundeni.

Lista membrilor cotizanți, actualizată la 1 martie 2016, cuprinde 900 de nume.

Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a confirmat, pentru PressOne, că UZPR este singura uniune de ziariști recunoscută ca fiind de utilitate publică.

Totuși, un număr de 900 de membri este uriaș pentru o organizație media, a adăugat Avădani. "Ceilalți colegi din organizațiile de media nu au sprijinit acest demers, pentru că, în loc să ofere un statut special jurnalistului, mai degrabă îl vulnerabilizează", a mai spus Ioana Avădani.

Consiliul Director, organismul de conducere al UZPR, este format din 11 persoane.

Președinte este Doru Dinu Glăvan (70 de ani), fost redactor-șef al studioului regional Radio Reșița din cadrul Societății Române de Radiodifuziune. 

Vicepreședinți ai UZPR sunt:

Adrian Rosentzveig, alias Adi Cristi, poet, ziarist și fost director general al trustului de Presă 24:ORE (Iași), decorat în 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria A – Literatură;

Ion Petrescu, colonel în rezervă, care acum are blog pe site-ul ziarului Adevărul, în calitate de analist militar. (O postare de pe blog le este dedicată chiar colegilor săi din UZPR, cu titlul: Condiția unor simpli jurnaliști).

Tot colonel este și secretarul general al Consiliului Director, fostul realizator din TVR Benone Neagoe (64 de ani). El face parte și din Comisia de atestare profesională – cea care decide cine poate face parte din UZPR.

Potrivit unor surse apropiate lui Neagoe, el ar fi de fapt "numărul 2 din UZPR".

"A fost adus în presa militară, la revista Pro Patria, de colonelul Valeriu Pricină. Făcea anchete de stradă, reportaje, lucruri spumoase", spun sursele PressOne.

Valeriu Pricină este secundul colonelului Mircea Dogaru, care conduce Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate.

Potrivit unui articol publicat în 2011 de către ziarul Evenimentul Zilei, Pricină și Dogaru au făcut parte, până în 1989, din Consiliul Politic Superior al Armatei, care veghea asupra respectării doctrinei comuniste în rândul cadrelor militare.

Revenind la Benone Neagoe, el a fost redactor-șef al revistei Pro Patria, precum și redactor-șef al Redacției emisiunilor militare de televiziune. În 2000, a primit Premiul pentru cel mai bun reportaj de televiziune acordat de... Ministerul Afacerilor Interne.

Un alt colonel din Consiliul Director al UZPR este Adrian Fulea, fost jurnalist la TVR, care în prezent figurează drept purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). El a început ca reporter la Departamentul de Știri al TVR, fiind acreditat la Ministerul Apărării.

Așadar, trei dintre cei 11 membri ai Consiliului Director al UZPR au grad de colonel. 

Ne întoarcem la Comisia de atestare profesională, care are cinci membri: George Frangulea, Mihai Golescu, Adriana Frăteanu, Benone Neagoe și Dan Gîju. Ei decid cine e primit în Uniunea Ziariștilor Profesioniști.

George Frangulea (sau Gheorghe Frangulea) este director al edituriiPământul.

Numele lui Mihai Golescu l-am găsit în Istoria presei din România în date, volum semnat de Marian Petcu. De aici reiese că, până în 1989, Golescu a fost redactor la Scînteia tineretului, dar și la publicația Secera și ciocanul. La 23 decembrie 1989 s-a numărat printre fondatorii ziarului Argeșul. Predă la Catedra de jurnalism de la Facultatea de Filosofie, Istorie și Jurnalism a Universității din Pitești.

Al treilea membru al Comisiei de atestare profesională este Adriana Frăteanu, fost realizator de emisiuni la Radio România Actualități.

Colonelul Benone Neagoe este cel de-al patrulea membru, iar cel de-al cincilea este Dan Gîju.

Gîju este și el colonel – încă activ. A absolvit Liceul Militar de Marină din Constanța, Școala Militară de Ofițeri Activi de Geniu, Construcții și Căi Ferate. Are un master în jurnalism obținut la Facultatea de Jurnalistică a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu.

În biografia sa, pe care am găsit-o pe site-ul armataromaniei.ro, Gîju apare drept fost comandant de subunitate, șef comenduire de transporturi militare la Petroșani, în 1989. Zece ani mai târziu, urcă treptele ierarhice în presa militară.

Așadar, doi dintre cei cinci membri din Comisia de atestare profesională a UZPR au grad de ofițer superior, iar un al treilea a condus publicații ale PCR.

Între cele câteva organisme de conducere ale UZPR am descoperit și Consiliul Consultativ al Președinților de Filiale și Grupuri. Aici, singurii doi membri sunt colonei: Adrian Fulea și Valentin Uban.

Uban este licențiat în Litere, a fost redactor și secretar de redacție al revisteiUniversitatea din 1981 până în 1984, iar membru al UZPR este din 1991.

Din 2006, Uban este șef al Clubul ziariștilor din MAI. În 2015, apărea drept redactor-șef cu grad de colonel la Buletinul pompierilor, editat de Editura Ministerului de Interne.

În Comisia de cenzori a UZPR, din totalul de trei membri, doi au colaborat cu Universitatea Națională de Apărare "Carol I".

Unul dintre ei, Ion Iofciu, a candidat în 200 la Primăria Sectorului 5, sub sigla PNL. A colaborat cu Universitatea Națională de Apărare și apare drept semnatar al unui capitol dedicat conflictelor militare, în volumul "Stabilitate și securitate regională", editat sub sigla UNAP.

Un altul, Ion Marin, a fost redactor la Scînteia, a absolvit un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare și are un doctorat în ordine publică și siguranță națională.

Ion Marin a fost președinte al Consiliului FSN care a rebranduit ziarul "Scînteia" în "Adevărul". 

Doru Dinu Glăvan: "Nu este o pomană, e o firimitură"

Contactat de PressOne, președintele UZP, Doru Dinu Glăvan, spune că, dintre cei 900 de membri ai Uniunii, doar 350 ar urma să primească indemnizația suplimentară la pensie:

"Conform legii, beneficiază de această indemnizație membrii uniunilor de creație și de utilitate publică. În România nu există o altă organizație care să aibă cele două calități: de creație jurnalistică și de utilitate publică.

Și mai spun ceva, vizavi de faptul că unii funcționari din presă care nu trăiesc viața asta de jurnalist din plin apreciază că este o pensie specială.

Dacă ne gândim la faptul că pensionarii din presă, oameni ajunși la peste 65, 70, chiar și 80 de ani, au o pensie de 1100-1400 de lei, asta înseamnă că sunt la pragul unei subzistențe și că un plus de 600 de lei e binevenit pentru medicamente, pentru a duce traiul acesta în ultimele zile ale vieții.

Deci, nu e nicio pensie specială, nici vreun favor extraordinar, de vreme ce ceilalți creatori din România, scriitorii, muzicienii, plasticienii, beneficiază de acest lucru de 10 ani. Cred că generația în vigoare a jurnaliștilor de pe toate organele media ar trebui să aprecieze că s-a reușit acest lucru.

Aș dori ca acest lucru să nu fie întinat și să fie ca o recompensă jurnaliștilor care au dus ani grei de jurnalism în spate și se pot bucura de o facilitate care nu îngreunează bugetul, de vreme ce doar 1,9% din ce se dă către creatorii pensionari revine pensionarilor jurnaliști." 

Întrebat dacă se întâmplă ca forul de atestare al Uniunii să respingă dosare, Glăvan a explicat că unii dintre cei care se înscriu în Uniune sunt încadrați ca simpatizanți, nu ca jurnaliști.

"Da, foarte bună întrebarea! Respinse, în ce sens? Că nu poți să spui că ești jurnalist profesionist. Se întâmplă să avem însă și oameni care nu sunt jurnaliști, dar cochetează cu publicistica și au bucuria să fie în această uniune, iar ei nu vor primi acea indemnizație, pentru că nu sunt ziariști profesioniști. 

Mai spun ceva: avem un număr de oameni veritabili de publicistică care sunt compozitori, scriitori, și care au dorit să fie și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Aceștia, desigur, nu mai beneficiază de încă o bonitate la pensie. Dacă a luat-o de la Uniunea Scriitorilor nu mai beneficiază de încă una.

În ce mă privește, ca președinte al Uniunii, am spus că este onorabil ca orice jurnalist să aibă o statură. Membru al unei Uniuni. Eu cred că UZP poate da onorabilitate."

Potrivit lui Doru Dinu Glăvan, dintre cei 900 de membri activi, mai bine de jumătate sunt pensionari:

"O să vedeți pe pagina de Internet, 900 de membri activi, din care vreo 60% sunt pensionari acum, dar nu înseamnă că sunt 400 care beneficiază de această indemnizație.

Acolo sunt scriitori, muzicieni, profesori de diferite formațiuni care sunt publiciști, dar care nu aspiră la pensie. Sunt vreo 350 care vor beneficia.

Nu este o pomană, o pensie specială. E o firimitură, cât de mare este ea, dată celor care au slujit o viață această breaslă. Tinerii ar trebui să nu batjocorească.

Cum spunea cineva: Cine? Ăia? Matusalemicii ăia? Da! Aceia care au dus presa românească, au făcut ziare, au creat o presă, au făcut ceva."

În ceea ce îi privește pe membrii UZPR care sunt militari, Glăvan recunoaște că Legea a fost modificată în favoarea lor:

"Ăsta e avantajul să fi fost într-o structură a Apărării, a securității statului. Numai o clipă: deci, în momentul când pensiile militarilor au fost rezolvate de Parlament, în urmă cu câteva luni, s-a spus că se reașază pensiile. Habar nu am la ce valori, dar probabil că sunt mai consistente decât alte muritorilor de rând, iar atunci s-a spus să nu se mai dea celor din creație.

Aceștia urmau să nu mai primească și, la un moment dat, liderii de sindicat ai Armatei au intervenit. La articolul 1, modificat în favoarea pensionarilor jurnaliști, au prevăzut ca și militarii din creație să primească acei 50%.

Așa se face că jurnaliștii care au lucrat la publicațiile Armatei vor beneficia de acest lucru. Dar făcând parte dintr-o uniune de creație și de utilitate publică.

Că ei sunt mai avantajați, asta e altă discuție. Dar asta înseamnă că ne uităm la capra vecinului. Ăsta e avantajul să fi fost într-o structură a Apărării, a securității statului și așa mai departe.

Dar pensionarii jurnaliști onești sunt bucuroși că mai beneficiază de o atenție. Încă o dată: această aprobare face o îndreptare morală pentru breasla noastră.

În Comisia de cultură, singura care a avut o atitudine extraordinară a fost Gabriela Firea. Au fost alții care au zis: Stai să vedem ce e cu asta, cine atestă... Ea a zis: Eu sunt de acord, indiferent ce se întâmplă peste 20-30 de ani.

Jurnaliștii de acum nu se gândesc că nu sunt plătiți ca să își asigure ani liniștiți mai departe. Mare atenție pentru voi, generația asta tânără, țineți la onestitatea presei! Și să ne facem datoria!

Am fost moralizator." (râde)

Distribuie Distribuie Comentarii