Până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021 (19,02 milioane de persoane), a informat Institutul Naţional de Statistică (INS). „Pe 31 iulie 2022, a fost finalizată ultima etapă de colectare a datelor de recensământ atât prin deplasarea recenzorilor la adresele de reşedinţă obişnuită a populaţiei care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie - 27 mai 2022, cât şi prin colectarea datelor de la punctele de recenzare fixă. Până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021 (19,02 milioane persoane)”, arată INS.
Care au fost judeţele „harnice”
Judeţele fruntaşe la procentul de persoane recenzate sunt: Vrancea (109% din totalul persoanelor înregistrate în perioada 14.03-31.07.2022 în total populaţie rezidentă ţintă estimată la 1.12.2021), Bistriţa-Năsăud (106,8%), Botoşani (105,9%), Călăraşi (102,2%), Teleorman (101,4%), Olt (101,3%), Gorj (101%), Sălaj (100,8%) şi Neamţ (100,7%). La polul opus se află judeţul Timiş (83,5%), Municipiul Bucureşti (85,2%) şi Iaşi (89,4%).
După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, „se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4)” Metodologia de imputare statistică ce se va aplica pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (CCRPL2021).
La ce este util recensământul
Experţii în statistică susţin că cercetările de tip recensământ oferă date utile pentru domenii diferite. Astfel, prima informaţie utilă este cea privitoare la populaţia rezidentă în ţară. Acest indicator ne va spune ce loc ocupă România în ierarhia Uniunii Europene. Apoi, recensământul aduce defalcarea datelor la nivel regional până la nivel de comună, ceea ce va fi util pentru stabilirea fondurilor pe care unităţile administrativ-teritoriale le pot primi de la bugetul de stat. În plus, extrem de important, datele obţinute din recensământ pot fi folosite pentru a construi politici publice, de exemplu, necesarul de şcoli, de spitale sau de reţele de transport local pentru fiecare localitate în parte.
