Departamentul Apărării SUA anunță noi investiții în scutul antirachetă de la Deveselu, ca parte a unei extinderi a infrastructurii militare americane în regiune. Experții consultați de „Adevărul” spun că e dovada cea mai bună că speculațiile privind retragerea americanilor din România și UE sunt lipsite de orice substanță.

Departamentul Apărării SUA a publicat un anunț de intenție pentru o licitație guvernamentală în vederea realizării unor legături speciale de telecomunicații care urmează a fi stabilite între scutul antirachetă de la Deveselu, comandamentul forțelor navale SUA din Europa și baza americană de la Wiesbaden, Germania. Informația vine la doar câteva zile după ce presa elenă a susținut că există informații că SUA ar lua în calcul r etragerea trupelor americane de la Alexandroupolis, Grecia , bază strategică prin care se asigura transferul de tehnică militară și armament către Ucraina.

Anunțul despre Deveselu a apărut într-o perioadă în care în România au apărut speculații, unele întreținute la nivel înalt, cu privire la un nou moment Ialta, care ar însemna abandonarea Europei de est în brațele rușilor și retragerea americanilor.

În lumina noii informații referitoare la investițiile din baza Deveselu, toate aceste speculații sunt infirmate. E și opinia experților consultați de „Adevărul”, care spun nu numai că americanii nu vor pleca din România, dar importanța unor baze folosite de trupele SUA crește chiar.

Ce dovedește interesul americanilor pentru Deveselu

Expert în securitate și relații internaționale, Claudiu Degeratu a fost mulți ani șeful secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanante a României la NATO, în Bruxelles. El este convins că americanii nu iau în calcul o retragere din Europa și din România și a comentat informația că SUA au în vedere modernizarea bazei de la Deveselu.

„Informația că americanii și-ar abandona bazele din România e falsă. În primul rând, nici măcar nu există baze americane în România, la fel cum nu există nici baze NATO la noi. Deveselu, Kogălniceanu și Câmpia Turzii sunt baze românești. Există însă acorduri între cele două state, România și Statele Unite, iar în baza acelor acorduri funcționează niște facilități militare americane. Partea americană contribuie la modernizarea lor pentru a le duce la standard de NATO. Noi, ca aliați și membri NATO, suntem obligați să încercăm să ne modernizăm bazele, să le ducem la standardele NATO, tocmai pentru ca, în caz de probleme să putem găzdui forțe NATO. Iar comandamentele NATO, care sunt pe teritoriul României, de fapt, sunt inițiative ale țării noastre și ele contribuie la structura de comandă, control și la planificarea activității la nivel NATO. Altfel, cei care nu știu spun că avem baze NATO și americane”, spune expertul.

Cunoscutul analist de politică internațională Ștefan Popescu amintește faptul că în România au existat voci care au vorbit despre faptul că americanii vor abandona România și că vor face jocurile Rusiei, așa cum s-a întâmplat la Ialta, acum opt decenii. Nimic mai fals, spune el.

„Uneori prea multă istorie omoară istoria”

„Cred că uneori prea multă istorie omoară istoria. Și, de asemenea, avem impresia greșită că noua dinamică în raporturile americano-ruse seamănă cu împărțirea Europei. Or, lucrurile au evoluat. Cumva este normal să avem asemenea reacție, pentru că am avut o istorie traumatizantă și ne mai aflăm și la frontierele spațiului euroatlantic. Suntem puternic dependenți de asistența americană, prezența și angajamentul american în securitatea noastră și în apărare. Și atunci lucrurile acestea, reacțiile noastre, temerile, sunt cumva justificate. Dar cred că trebuie să facem un efort să le depășim și să realizăm că lucrurile stau acum cu totul alfel. Și să înțelegem că dinamica, ajustările care se vor face și compromisul, pentru că orice negociere înseamnă un compromis între Moscova și Washington, nu înseamnă livrarea la pachet a unor țări, printre care și România”, explică Ștefan Popescu.

El confirmă că România nu va fi lăsată în sfera de influență a Moscovei, dar și că americanii au planuri serioase aici.

„În oferta, în concesiile făcute Rusiei nu există această ofertă, nu a fost vorba niciodată de o retragere, de o abandonare din România. Dimpotrivă, există anumite măsuri asiguratorii care au fost date de Statele Unite, dar și de europeni. Vizita secretarului american al Apărării la Varșovia, prima vizită pe care a făcut-o în această calitate, precum și asocierea Franței cu Estonia pentru organizarea întâlnirii miniștilor europeni ai apărării, plus noile investiții în modernizarea infrastructurii bazei de la Deveselu, toate acestea sunt semnale de asigurare a prezenței americane în estul Europei. La Devselu vedem că e un vertiabil upgrade, ceea ce ar trebui să ne bucure. Sigur că, și tot americanii într-un mod transparent au declarat acest lucru, prioritățile geopolitice americane se duc mai mult în altă parte. Acesta este și principalul motiv pentru care înregistrăm această dinamică în raporturile dintre Washington și Moscova”, mai spune Popescu.

Nu există nicio decizie de abandonare a bazei Alexandroupolis

Ștefan Popescu nu crede nici că americanii vor renunța la baza Alexandoupolis. Cu toate acestea, nu exclude ca după semnarea unei păci durabile între Ucraina și Rusia, baza din Grecia să-și mai piardă din importanță.

„Se știe că respectiva bază este folosită de marina americană pentru a transfera echipamente în special către Ucraina. Doar că în momentul în care lucrurile se vor reseta pe Ucraina, fără îndoială că va exista o diminuare sau oprire a acestui flux prin Alexandroupolis, ceea ce nu înseamnă că acordul de cooperare cu Grecia al Statelor Unite, care înseamnă posibilitatea de a folosi infrastructura portuară din Alexandroupolis, va înceta. Așa că este posibil ca baza să devină mai puțin importantă pentru americani, dar sigur americanii nu vor renunța la ea”, susține Popescu.

Tot referitor la baza de la Alexandroupolis, Claudiu Degeratu explică faptul că, în realitate, nu există nicio informație că americanii ar fi luat decizia să se retragă de acolo.

„Sunt doar speculații cu privire la Alexandroupolis. Atâta timp cât nu vedem nicio decizie de la Pentagon, de la DOD, de la Departamentul Apărării, avem doar niște speculații în presa din Grecia, preluate și la noi. Personal, eu nu iau în calcul, nu discut în acest moment o închidere de baze americane. Mai ales pe flancul sudic. E multă zvonistică, se lucrează cu scenarii speculative. Nu există o bază sigură și nu avem decizii nici militare americane și nici decizii prezidențiale, ordine prezidențiale de la Casa Albă privind închiderea vreunei baze. Ceea ce s-a cerut, sigur, este o evaluare. Asta a cerut președintele Trump, o evaluare”, spune expertul.

În mare măsură, mai spune el, astfel de speculații apar și sunt întreținute de presa din SUA afiliată rivalilor lui Donald Trump, democrații, care este apoi citată de presa europeană. Însă, dincolo de faptul că sunt fake-news-uri, astfel de știri nu fac decât rău și servesc în cele din urmă cel mai mult Rusiei.

„Astfel de speculații apar și sunt întreținute de o mare parte a presei din America, acele jurnale care au o campanie agresivă anti-Trump. Ele sunt apoi preluate de presa din Marea Britanie și din Europa și ajung să provoace tensiuni și emoție. Chiar dacă nu sunt comandate din Rusia, ele avantajează această țară și nu fac decât să provoace și mai multă dezbinare”, consideră Degeratu.

Americanii și-ar putea suplimenta trupele în România

Despre intențiile Statelor Unite ale Americii în România a vorbit și Olga Chiriac, expert american de origine română în „războiul iregular”, cercetător la Joint Special Operations University din Tampa, Florida, și Economic Conflict & Competition Research Group (ECCRG) de la Kings College, Londra, dar și o bună cunoscătoare a politicii Rusiei. Ea spune că surprinzătorul Donald Trump ar putea oricând decide ca Statele Unite ale Americii să aducă mai mulți militari în România, în funcție de necesități. De altfel, în timpul primului său mandat, Donald Trump chiar a afirmat acest lucru și a spus că ar putea retrage trupe americane de la o bază din Germania și să le mute în România.

„Nu doar că Statele Unite ale Americii nu vor renunța la Europa și la România, iar în unele puncte s-ar putea chiar să aducă anumite întăriri, acolo unde, în urma unor analize, se va dovedi necesar. Iar în România e foarte posibil să vedem chiar o prezență sporită a trupelor americane”, spune experta.

Ea amintește declarația vicepreședintelui american, JD Vance, care le-a dat asigurări europenilor că americanii vor continua să susțină Europa.

Dacă informațiile cu privire la „noua Ialta” sunt simple speculații, fără niciun fundament, cert e că secretarul Apărării din SUA, Pete Hegseth, a anunțat definitivarea unei liste cu prioritățile pentru apărare. Evident, acolo nu apare nicio discuție referitoare la retragerea americanilor din Europa.

Scutul de la Deveselu, tot mai important

„Secretarul Apărării a dat lista aceea cu vreo 10-11 priorități pentru Departamentul Apărării și se mai știe sigur că Pentagonul are 60 de zile ca să evalueze arhitectura noii inițiative a administrației Trump privind Iron Dome pentru Statele Unite. În acest ordin prezidențial, unde Pentagonul trebuie să aducă în 60 de zile proiectul, mai există un punct doi în care se discută necesitatea, ca odată cu noul proiect, să se facă și o evaluare a sistemelor antirachetă americană existente”, mai spune Degeratu.

Asta înseamnă că, nu numai că americanii nu vor să se retragă în totalitate și să renunțe la bazele din Europa, dar în realitate vor să le modernizeze și să le sincronizeze cu facilitățile din Indo-Pacific, pentru a asigura un sistem defensiv mult mai puternic.

„Altfel spus, noul proiect Iron Dome va trebui să se coordoneze ca arhitectura cu sistemul de apărare antirachetă american din Europa, deci Facilitatea Europeană, cu sistemul de apărare americană din zona Indo-Pacific. Acestea ar fi singurele decizii verificate, confirmate prin documente, prin ordine oficiale date de Casa Albă. În rest, mai există acea cifră, se urmărește o reducere de 20% a forțelor americane din toată Europa, deci 20%. Asta mi se pare cifra pe care o folosesc ca estimare rezonabilă. Și, bineînțeles, partea cealaltă legată de reducerea unor cheltuieli din toată administrația americană. De aici au pornit toate speculațiile că s-ar desființa baze din Europa de Est, că americanii s-ar retrage de la Deveselu, că renunță la sistemul Aegis de la noi și că se închide baza din Grecia”, mai spune Degeratu.

Ștefan Popescu punctează principalele interese ale SUA, sub mandatul lui Donald Trump. „Pentru americani, prioritatea o reprezintă ascensiunea Chinei. Progresele ei semnificative și aplicația DeepSeek spun multe. Inteligența artificială este domeniul cel mai important pentru leadership-ul mondial, nu conflictele de secol XX, așa cum este războiul din Ucraina. O altă prioritate reprezintă teatrul strategic care se va profila tot mai mult și pe fondul topirii periferice a calotei glaciare în Arctica, dar și bineînțeles Orientul Mijlociu unde președintele Trump dorește o reconfigurare în profuzime pe care el a început-o deja. Acolo este un șantier început în timpul primei președinții, acordurile Abraham pe care dorește să le extindă la Arabia Saudită, iar în aceste acorduri să beneficieze și de sprijinul Turciei și bineînțeles să cuprindă și reconstrucția Gazei, a sudului Libanului și a Siriei”, explică el.

Vestea bună, mai spune Ștefan Popescu, este că deși zona în care se află România nu reprezintă cel mai important interes pentru americani, e totuși suficient de prețioasă încât să nu fie abandonată. Iar faptul că americanii consolidează baza de la Deveselu e doar o dovadă în plus că SUA au planuri de lungă durată în România și că în niciun caz nu ne vor abandona.

Destinul ține cu noi

„Fără îndoială că România ar fi trebuit să fie mult mai activă, ne dorim acest lucru, dar nici să nu cerem, să avem așteptări nerealiste de la ceea ce poate livra statul român atunci când se află într-o criză politică. Noi nu suntem Franța. Și Franța este în criză politică, a schimbat patru guverne în ultimul an, o premieră din 1934, dar acolo este vorba de o altă tradiție a instituțiilor statului. Dar din fericire contextul internațional nu mai este cel din 1939-1940 și interesul american de a rămâne prezent în punctele nodale ale sistemului internațional, iar aici intră și regiunea noastră, îmi aduce aminte de un proverb care cred că ni se potrivește de minune. Și de multe ori ni s-a potrivit și anume: «„La barza chioară îi face Dumnezeu cuib”». Așa e și acum. Au americanii grijă de noi, dacă noi nu suntem în stare să facem asta”, subliniază Popescu.

În opinia lui Degeratu, s-a mers mult mai departe cu speculațiile și cu afirmațiile unora că SUA vor renunța la România. Singura problemă care se pune ține de unele neînțelegeri între SUA și europeni. Sfatul expertului este ca România să nu se implice în aceste contre.

„Sunt speculații, s-a mers mult prea departe cu ele. E adevărat că est îngrijorător scenariul în care, datorită divergențelor dintre americani și europeni, NATO ar putea să sufere în mecanismul și nivelul de credibilitate al apărării. E de așteptat ca România să încerce să evite să ia partea uneia dintre tabere, să încerce să fie mai de mijloc, așa, mai prudentă și să nu cumva să intre în acest conflict. Deci ar trebui ca România să fie mai la mijloc. Atâta timp cât strategia noastră de securitate se bazează pe acești trei piloni, NATO, Statele Unite și Uniunea Europeană, dacă renunțăm la unul dintre piloni, renunțăm la o parte din garanțiile de securitate. Pentru că noi avem garanții de securitate și în baza parteneriatului cu americanii, dar și în baza apartenenței la NATO”, punctează Degeratu.

Avem nevoie de mai multă implicare

La rândul ei, Olga Chiriac spune că și europenii vor trebui să fie mai implicați și să investească mai mult în propria apărare.

„Eu întotdeauna am spus că ar fi mai bine pentru Europa să se coordoneze, iar statele europene să-și construiască o apărare mai solidă. Pentru că nu e de ajuns numai să aloci un 2% din PIB apărării, trebuie să și vezi unde se duc acești bani. Dacă tu ai pe hârtie și spui că ai alocat 2 sau 3%, banii respectivi trebuie folosiți cu cap”, mai spune ea.

Concluzia lui Ștefan Popescu este că viitorul României rămâne, indiferent de orice fel de speculații, în NATO și UE, iar parteneriatul cu SUA va fi în continuare extrem de important. România nu își poate permite să piardă acest parteneriat sau să își strice relațiile cu Washingtonul, mai ales în actualul context. România va trebui să treacă la o politică mult mai proactivă și să-și urmărească propriile interese, dar și să strângă toate parteneriatele cu aliații.

„Dinamica raporturilor dintre Washington și Moscova va impune și ne va impune și ajustări în ce privește politica noastră externă, dar România rămâne în organizația tratatului Nord Atlantic. Nu se pune problema ca Statele Unite să iasă din această organizație. Dimpotrivă, această organizație va avea ca prioritate joncțiunea cu alianțele americane din Indo-Pacific. Este și motivul pentru care precedenta administrație, administrația Biden, l-a susținut la șefia organizației pe olandezul Mark Rutte și nu o personalitate de pe flancul estic. Tocmai pentru a marca noile priorități ale Americii. Însă România, estul Europei și Europa în general sunt prea prețioase și nu vor fi abandonate, chiar dacă americanii se vor concentra pe Asia”, încheie Ștefan Popescu.

Și Olga Chiriac spune că România trebuie să trateze cu același respect Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, dar consideră că avem nevoie de o voce mai puternică și de mai multă inițiativă și implicare. În raport cu Washingtonul, România ar trebui să fie mai atentă și să găsească modalități să lămurească eventualele neînțelegeri.

„Ca cetățean american, nu-mi stă în caracter să critic aliații noștri. Ca româncă, nu voi spune nimic negativ despre țara mea, România. Asta nu înseamnă că nu pot să remarc că nu știm uneori ce vrem, dar mai ales nu știm cum să le spunem aliaților ce necesități avem. Cel mai bun exemplu este regiunea Mării Negre. E o zonă vulnerabilă, marina nu e răsfățata României, deși marea poate fi poarta prin care o forță ostilă poate ataca. Sincer, am impresia că nu se face suficient, că s-ar putea face mult, mult mai multe în România. Și că s-ar putea strânge parteneriatele strategice cu aliații noștri”, mai spune Olga Chiriac.

Ce anunță americanii

Departamentul Apărării SUA a publicat un anunț de intenție pentru o licitație guvernamentală în vederea realizării unor legături speciale de telecomunicații care urmează a fi stabilite între scutul antirachetă de la Deveselu, comandamentul forțelor navale SUA din Europa și baza americană de la Wiesbaden, Germania.

Baza SUA din Wiesbaden este folosită în prezent de NATO pentru asistență militară acordată Ucrainei și antrenarea militarilor ucraineni, potrivit Digi24.

Autoritatea subcontractantă e Defense Information Systems Agency (DISA) - Agenția de Sisteme Informaționale a Departamentului Apărării SUA, care se ocupă de stabilirea, desfășurarea și securizarea liniilor de comunicații speciale ale Statelor Unite.

Conform anunțului publicat pe echivalentul american al SEAP (sistemul electronic de achiziții publice), Departamentul american al Apărării intenționează, prin intermediul DISA, să stabilească linii speciale de telecomunicații între Deveselu, România, Capodichino, Italia și Wiesbaden Germania.

La Capodichino, lângă Napoli, Italia, se află sediul forțelor navale ale SUA din Europa și al Flotei a 6-a a marinei americane din Mediterana.

„Scopul acestui anunț este solicitarea de informații (RFI ) necesare unui studiu de marketing. Informațiile obținute prin intermediul acestui RFI vor fi folosite pentru a identifica strategiile cele mai potrivite care să vină în întâmpinarea solicitărilor Agenției”, se arată în anunț.