Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul Guvernului României în litigiul cu omul de afaceri Puiu Popoviciu care a cerut anularea a două hotărâri de guvern din 1999 privind terenul de 224 de hectare din nordul Capitalei pe care se află IKEA, mall Băneasa, dar și ambasada SUA la București – potrivit deciziei definitive a ÎCCJ din 4 aprilie 2024.
Instanța a stabilit că terenul din Băneasa nu face parte din domeniul public al statului, potrivit motivării deciziei din prima instanță (Curtea de Apel București) consultate de G4media.ro.
DNA își bazează acuzațiile din dosarul penal – aflat în rejudecare și în care, inițial, Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare – și pe statutul terenului de domeniu public al statului.
”În perioada 2000 – 2004, inculpatul Alecu Ioan Niculae (rector la acea vreme al Universității de Agronomie – n.r.), beneficiind de sprijinul interesat al inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu Gabriel Aurel.
În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp”, arăta DNA într-un comunicat de presă la data trimiterii în judecată a dosarului, în decembrie 2012.
Faptul că decizia îl ajută pe Popoviciu în dosarul penal este admis negru pe alb de către instanță în motivarea de la CAB. ”Având în vedere şi faptul că ipoteza aparţinerii bunului la domeniul public a fost unul dintre pilonii răspunderii penale a reclamantului în calitate de complice în dosarul penal nr. 8709/2/2022 în care s-a dispus rejudecarea, Curtea constată că acesta are interes în judecarea prezentei cauzei pentru a stabili dacă terenul în suprafaţă de 226,61 ha se află în domeniul public al statului cu drept de administrare pentru USAMV Bucureşti sau este în proprietatea privată a celei din urmă”, se arată în motivarea de la CAB.
Procesul magnatului Puiu Popoviciu se rejudecă
În 2017, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenție și a fost dat în urmărire internațională. România a cerut extrădarea lui de la Londra.
Anul trecut însă, judecătoarea Adriana Pencea de la Curtea de Apel București a admis cererea de revizuire formulată de Popoviciu, a dispus rejudecarea dosarului și a suspendat executarea sentinței de condamnare de 7 ani de detenție. Decizia judecătoarei Pencea a rămas definitivă la ÎCCJ.
Urmarea a fost că judecătoarea Liana Arsene, care judeca latura civilă a dosarului Băneasa, a retras mandatul european de arestare emis pe numele lui Popoviciu. Consecința a fost că Înalta Curte de Justiție a Marii Britanii a respins definitiv extrădarea omului de afaceri în România. Vezi aici cine sunt judecătoarele Pencea și Arsene.
Cine sunt judecătoarele care au stabilit că terenul din Băneasa nu face parte din proprietatea publică a statului
Decizia de la fond a fost luată de judecătoarea CAB, Ionela Tudor, magistratul care a suspendat analiza tezei de doctorat a liderului PNL Nicolae Ciucă invocând ”nevoia de stabilitate a țării”. Detalii aici.
Decizia definitivă, din recurs, de la ÎCCJ a fost luată de judecătoarele Elena Gabriela Bogasiu, Doina Vișan și Carmen Maria Ilie.
Judecătoarele Elena Bogasiu și Carmen Maria Ilie sunt veterane ale ÎCCJ (sunt la Înalta Curte încă din 2006). Bogasiu a fost chiar vicepreședinte al instanței supreme.
Judecătoarea Doina Vișan a fost promovată la Secția Contencios a ÎCCJ în aprilie 2021 de Secția pentru judecători a CSM din care făcea parte atunci judecătoarea Lia Savonea. Alături de judecătoarea Vișan au mai promovat atunci la Secția Contencios a ÎCCJ judecătoarele Alina Ghica, fostă șefă a CSM și o apropiată a Liei Savonea, și Adina Ponea, sora unui fost şef al IPJ Mehedinţi, arestat, însă în final achitat în dosarul de corupţie al lui Adrian Duicu, un fost baron local PSD.
De ce a stabilit instanța că terenul din Băneasa nu face parte din domeniul public al statului
Motivarea deciziei definitive de la ÎCCJ nu este încă redactată, însă – potrivit motivării de la CAB a judecătoarei Ionela Tudor – instanța a stabilit că HG-urile din 1999 care stabileau că terenul din Băneasa face parte din proprietatea publică a statului sunt nelegale și le-a anulat sub acest aspect (cu privire la acest imobil).
Instanța a stabilit așadar că terenul din Băneasa nu a fost în proprietatea publică a statului, ci în proprietatea privată a Universității de Agronomie (care e de stat). E diferența dintre proprietatea publică a statului și proprietatea privată a statului.
Instanța a achiesat punctului de vedere al magnatului Puiu Popoviciu și și-a bazat decizia pe un decret din 1973 prin care a fost abrogată naționalizarea terenului de către statul comunist din 1948.
”Având în vedere că începând cu data de 28.12.1973, terenul în discuţie nu mai făcea parte din domeniul public al statului, HG nr. 517/1999 nu poate constitui un temei pentru includerea bunului în patrimoniul statului întrucât acest act normativ nu este apt să transfere proprietatea, ci doar reglementează regimul juridic al unor bunuri care preexistau în patrimoniul statului.
Or, având în vedere că la data emiterii hotărârii de guvern, terenul în discuţie nu se afla în patrimoniul statului, Curtea constată că în mod greşit acesta a fost prevăzut în anexa nr. 2 din cadrul HG 517/1999 poziţia 120, ca aparţinând domeniului public”, a arătat judecătoarea Ionela Tudor.
Timeline cu statutul proprietății terenului din Băneasa (potrivit motivării instanței și unor surse deschise: portalul instanțelor, site-ul DNA):
1918: Statul a expropriat ferma Băneasa din moșia Mariei Bibescu – contesă de Montesquieu, prin Legea pentru reforma agrară din Vechiul Regat.
1920: Casa Centrală a Cooperației și Împroprietărirei – Direcția Cadastrului a predat terenul Școlii Centrale de Agricultură de la Herăstrău (precursoarea Universității de Agronomie).
1929: Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău a devenit Academia de Înalte Studii Agronomice de la București. A fost instituită interdicția de înstrăinare a terenului prin decret regal.
1942: Academia de Înalte Studii Agronomice de la București a trecut în subordinea Politehnicii din București sub denumirea de Facultatea de Agronomie. A fost ridicată interdicția de înstrăinare a terenului.
1948: Statul comunist a naționalizat terenul printr-un decret privind organizarea Ministerului Învățământului Public prin care au fost trecute în proprietatea statului toate bunurile instituțiilor de învățământ.
1973: Un decret a abrogat decretul de naționalizare din 1948.
1990: După Revoluție, terenul a revenit Universității de Agronomie în baza legilor succesive ale Fondului Funciar din 1991, Învățământului din 1995 și privind regimul proprietății publice din 1998.
1999: Au fost adoptate cele două HG – anulate acum de instanță – prin care terenul din Băneasa a fost trecut în proprietatea publică a statului.
2000: terenul a fost adus de către rectorul Universității de Agonomie, Ioan Niculae Alecu, ca aport în natură la capitalul social al Băneasa Investments SA, firma controlată de Puiu Popoviciu cu 51%.
2001: Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate asupra terenului din Băneasa către Universitatea de Agronomie, pe baza propunerii Comisiei comunale, orăşeneşti, municipale şi a Legii nr. 18/1991 a Fondului Funciar.
2017: Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenție. A fost găsit vinovat că a pus mâna prin fraudă pe terenul statului.
Popoviciu ar fi reușit ”performanța” fără să investească nimic. ”Aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți (lui Puiu Popoviciu – n.r.) a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății (asocierii dintre Universitatea de Agronomie și firma lui Popoviciu – n.r.)”, se arată în comunicatul DNA de la data trimiterii dosarului în judecată.
Latura civilă (privind confiscarea terenului) a rămas în judecare.
2023: Condamnarea lui Popoviciu a fost suspendată. Procesul penal este rejudecat, latura civilă și cea penală a procesului au fost reunite.
Tot anul trecut, judecătoarea Ionela Tudor de la CAB a anulat cele două HG și a stabilit că terenul din Băneasa nu face parte din proprietatea publică a statului.
ianuarie 2024: șefa CAB, judecătoarea Liana Arsene, care judecă dosarul Popoviciu, a ridicat sechestrul pe terenul din Băneasa.
4 aprilie 2024: ÎCCJ i-a dat câștig de cauză lui Popoviciu. Decizia care stabilește că terenul din Băneasa nu face parte din proprietatea publică a statului a rămas definitivă.
31 mai 2024: Următorul termen al procesului penal în rejudecare.
Cine e Puiu Popoviciu
Este ginerele fostului ministru comunist de Interne, Ion Dincă zis Teleagă, ca și Nicoale Badea, fostul patron de la Dinamo.
Este proprietarul mallului Băneasa și dezvoltator imobiliar. În trecut alături de un alt magnat, Radu Dimofte, a fost co-proprietar ar francizelor KFC și Pizza Hut și al hotelurilor Howard Johnson (acum Sheraton) și Ramada. Între timp, cei doi și-au separat afacerile.
Puiu Popoviciu a mobilizat în apărarea lui case puternice de avocatură și personaje extrem de influente la nivel global, precum Hunter Biden (fiul președintelui SUA, Joe Biden), Louis Freeh (fost șef al FBI) și Rudy Giuliani (fost primar al New York-ului și avocat al lui Donald Trump).
Publicația britanică Daily Mail a publicat în mai și iunie 2021 mai multe schimburi de e-mailuri din 2016 şi 2017 dintre Hunter Biden, Louis Freeh și mai mulți avocați americani pe tema apărării lui Puiu Popoviciu.
În decembrie 2023, Hunter Biden, fiul președintelui american Joe Biden, a fost pus sub acuzare pentru nouă acuzații de evaziune fiscală. Una dintre acuzații se referă și la afacerile din România ale lui Biden Jr, potrivit ziarului american Wall Street Journal. Actul procurorilor face referire la un acord între Hunter Biden și omul de afaceri român desemnat prin inițialele G.P.
