,,Deși nu este clar cum va continua ofensiva, Ucraina a reușit să schimbe narațiunea războiului prin invadarea teritoriului rusesc", a declarat Alena Kudzko, vicepreședinte al think tank-ului GLOBSEC, citat de The Hill. Potrivit acesteia, înainte de atac, "exista sentimentul că războiul devenise destul de previzibil, iar din multe părți era deja perceput ca fiind înghețat". În schimb, spune expertul, ucrainenii au demonstrat că "există de fapt loc pentru a face acest război imprevizibil și... pentru a surprinde Rusia".
AP scrie că "raidul transfrontalier rapid, care are loc în timp ce forțele Kievului se luptă să țină în frâu o ofensivă rusă în est, demonstrează capacitatea Ucrainei de a prelua inițiativa".
"De asemenea, a dat o lovitură Kremlinului", se spune în articolul AP, "subliniind incapacitatea sa de a apăra teritoriul țării și risipind narațiunea lui Putin că Rusia a rămas în mare parte neatinsă de lupte.
Observatorii CNN sugerează că Ucraina a trimis mai multe brigăzi antrenate pe teritoriul Rusiei "cu scopul evident de a face Kremlinul de râs și de a forța Ministerul rus al Apărării să redistribuie anumite resurse".
"În primul rând, a fost umilitor pentru statul rus, care se numește un mândru apărător al patriei sale", se arată în articol.
În plus, Ucraina oferă militarilor săi din spatele liniei frontului un "impuls moral foarte necesar", notează CNN.
Iar pentru aliații săi, operațiunea de la Kursk demonstrează că Ucraina "are încă energia și imaginația de a-și surprinde inamicul și de a rușina Kremlinul într-un moment în care multe dintre știrile de pe front au fost sumbre pentru Kiev".
Rusia a desfășurat tancuri, artilerie și sisteme de rachete suplimentare, declarând "măsuri anti-teroriste" ca răspuns la incursiunea surprinzătoare a armatei ucrainene, scrie Al Jazeera, citând surse ruse.
În același timp, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), după cum a raportat Voice of America, sugerează că Kremlinul a decis să declare o "operațiune antiteroristă" (CTO) pentru a "minimiza amploarea invaziei ucrainene din regiunea Kursk".
"Kursk se poate dovedi a fi blestemul lui Putin"
"Kursk s-ar putea dovedi a fi blestemul lui Putin", spune Alexander Motyl, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers (Newark, SUA), amintind de povestea submarinului Kursk care s-a scufundat în timpul unui exercițiu de antrenament în august 2000, la un an după venirea lui Putin la putere.
Niciunul dintre cei 118 membri ai echipajului aflați la bord nu a supraviețuit. Deși Putin însuși, spune profesorul, speră probabil că situația va fi comparată cu bătălia de la Kursk de la mijlocul anului 1943, în care trupele sovietice au învins forțele germane.
Comparații cu scufundarea submarinului Kursk sunt făcute și de alți experți, care văd o legătură de cauzalitate între moartea submarinului și soarta mai multor nave rusești distruse în război, în special în indiferența autorităților ruse față de viețile oamenilor.
"Rusia se poate împușca singură în picior"
Margarita Assenova, cercetător la The Jamestown Foundation, consideră că Rusia ar putea folosi situația actuală pentru a-și întrerupe propriul tranzit de gaze către Europa și să dea vina pe Ucraina pentru acest lucru.
,,Este ceea ce a făcut Moscova în 2006 și 2009, provocând două crize majore de gaze în Europa", reamintește expertul.
Dar, adaugă ea, piața europeană a energiei este acum "foarte diferită" și încetarea acestor livrări limitate de gaz rusesc, care tranzitează încă prin Ucraina, nu va avea un impact semnificativ asupra Europei.
,,Uniunea Europeană a renunțat în mare măsură la livrările de gaze naturale rusești și le-a înlocuit cu importuri din Statele Unite, Qatar, Algeria și Azerbaidjan. Dacă Moscova oprește acum furnizarea de gaze către Europa, se va împușca din nou în picior. Acest lucru ar putea duce la o decizie mai rapidă din partea UE de a interzice complet livrările de gaze rusești", a declarat Assenova. SURSA: defenseromania.ro
