Numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public s-a triplat, a declarat joi procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care a precizat că au fost deferiți justiției peste 100 de primari și președinți de consilii județene.

"Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată. O treime din președinții de consilii județene sunt trimiși în judecată. Este o coincidență? Este o legătură între funcția publică și bugetul administrat? Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public", a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

Șefa DNA a atras atenția că, atât timp cât planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate.

"În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți. Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme", a spus ea.

Kovesi a susținut că rezultatele DNA obligă la lansarea unei discuții despre necesara reformă a statului în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției.

"Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru ne arată însă că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă", a subliniat procurorul-șef anticorupție.

Ea a evidențiat că Justiția este un serviciu public, iar de multe ori cei din DNA funcționează sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

"Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute. Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA. Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri", a arătat Kovesi.

Potrivit acesteia, principala provocare pentru DNA este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate.

"Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor. (...) În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an", a spus șefa DNA.

Kovesi a precizat că o primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști, însă această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm.

"Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenție a corupției", a punctat procurorul-șef al DNA.

AGERPRES/(A — autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Claudia Stănescu, editor online: Mihaela Pană)