Kovesi, pentru Europa Liberă: „Nu abandonați lupta. Corupția poate fi înfrântă”.
Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, recunoaște că a făcut și greșeli în activitatea de la DNA, însă protocolul secret cu SRI nu a fost una dintre ele. Kovesi explică și care a fost utilitatea acestui protocol: instituțiile publice trebuie să acționeze la fel ca infractorii – rapid și eficient.
Laura Codruța Kovesi a vorbit, într-un interviu mai larg acordat pentru Europa Liberă , și despre perioada cât a fost șefă la DNA.
„Nu sunt un om perfect, deși când deții o funcție așa de importantă, îți dorești să faci totul perfect. Pentru că tot ceea ce faci, faci cu oameni. Și nu există oameni perfecți. Sigur că am făcut și greșeli, dar niciodată nu am încălcat legea în mod intenționat. Poate că una dintre greșeli a fost că trebuia să comunic mai mult, să explic mai mult anumite lucruri. Poate că anumite măsuri trebuiau luate mai din timp”, a spus Kovesi.
Cu toate acestea, protocolul secret încheiat între parchet și SRI nu a fost o greșeală, consideră Laura Codruța Kovesi, pentru că la vremea respectivă singura instituție autorizată să facă interceptări în dosarele penale era SRI.
„Dacă mă întrebați de protocol, acela nu a fost o greșeală. A fost un instrument care era absolut necesar la acel moment. Lumea uită că, în 2009, niciun procuror din România nu putea să pună în aplicare o autorizație de interceptare. Erai obligat să transmiți acea autorizare la SRI, care fusese desemnat autoritate națională unică de intreceptare. Și tocmai pentru a exista un control riguros asupra acestei activități, s-a semnat acest protocol”, spune Laura Codruța Kovesi.
Fosta șefă a DNA a vorbit și despre cum s-a ajuns la semnarea acestui protocol de cooperare cu SRI, argumentând că șefii instituțiilor și-au dat seama că trebuie să lucreze împreună, pentru a fi mai eficienți: „Nu existau rezultate în combaterea corupției. Și atunci, ce au făcut conducătorii instituțiilor? Au găsit instrumente de a coopera, de a așeza toate instituțiile la masă și de a lucra împreună. Pentru că lupta cu infracționalitatea nu trebuie să o faci fiecare separat. Hai să ne imaginăm ca la atletism, unde fiecare atlet aleargă pe culoarul lui. Aici nu este așa. Trebuie să comunici, să colaborezi, pentru că fiecare instituție, cu atribuțiile pe care le are, poate contribui la obținerea unui rezultat”.
Kovesi consideră că instituțiile statului trebuie să reacționeze la fel ca infractorii, în sensul rapidității și al eficienței, și tocmai de aceea s-a considerat necesară încheierea acestor protocoale secrete cu SRI.
„Pentru infractori e foarte ușor. Se întâlnesc într-o parcare, la un restaurant, pun la cale scheme de fraudare financiare, rețele întregi prin care fac trafic de droguri sau trafic de persoane. Contra acestor forme de lucru ale infractorilor, extrem de simple și de rapide, instituțiile publice trebuie să reacționeze la fel. Rapid și eficient. Și acest lucru nu se poate face decât lucrând împreună. Acesta a fost rostul semnării unor protocoale, a stabilirii unor reguli de lucru, dar care niciodată nu au fost deasupra legii”, consideră fosta șefă a DNA.
Intrebata despre lupta anticoruptie din Romania, Kovesi a declarat:
"Daca procurorii vor continua sau nu ceea ce am inceput impreuna tine numai de ei. Este prea devreme sa dau un raspuns categoric, din punctul meu de vedere.
(Le transmit fostilor colegi - n.red) acelasi lucru pe care l-am spus intotdeauna si am spus si la incheierea mandatului (la DNA - n.red.) - nu abandonati lupta. Continuati sa va faceti meseria. Coruptia poate fi infranta", a mai spus Kovesi.
Curtea Constituțională a arătat însă că protocolul încheiat între Parchetul General și SRI, în 2009, s-a situat în afara legii și a Constituției, conferind SRI atribuții de cercetare penală pe care nu le avea atribuite prin lege și transferând unele atribuții ale procurorilor, către serviciul secret. Tocmai de aceea, ca urmare a acestei decizii a CCR, judecătorii trebuie să reexamineze probele din toate dosarele în care procurorii au lucrat alături de agenții SRI, la strânsul probelor sau în punerea în aplicare a mandatelor de interceptare, pentru a stabili dacă strângerea probelor a respectat legile. Acest lucru a deschis nenumărate breșe în dosarele penale, cele mai multe instrumentate chiar de DNA, dând posibilitatea inculpaților să conteste probele strânse împotriva lor.
Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre greutățile pe care le întâmpină lupta anticorupție în România, din cauza modificărilor legislative aduse legilor justiției, dar și a presiunii puse pe procurori prin acțiuni disciplinare împotriva lor.
„Să ne imaginăm ce se întâmplă dacă procurorii nu sunt independenți. Atunci când deschide un procuror o anchetă împotriva unei persoane care e coleg de partid cu ministrul justiției sau cu ministrul de interne, care, în mod obișnuit, sunt oameni politici, are el vreo garanție că va putea ancheta fără să suporte repercusiuni? Dacă nu ai o legislație eficientă, dacă sunt dezincriminări pentru faptele de corupție, dacă termenele de prescripție sunt reduse în așa fel încât să nu poți face anchetă, poți să spui că mai e eficiență în lupta cu corupția?”, a spus fosta șefă a DNA.
Laura Codruța Kovesi este candidată pentru șefia Parchetului European, ea plecând cu prima șansă pentru acest post, în ciuda opoziției Guvernului României. Cu toate aceste, procedura de negociere politică a acestui post, între Parlamentul European, care o susține pe Kovesi, și Consiliul European, unde majoritatea merge pe mâna procurorului francez Jean-Francois Bohnert, s-a împotmolit, fără să se ajungă la un rezultat. Negocierile vor fi reluate în viitoarea legislatură europeană, care va rezulta după alegerile din 26 mai.
