Laura Codruța Kovesi, procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a vorbit la Didi24, în emisiunea „24 de minute” despre conștientizarea corupției în România, dar și despre rata de soluționare a dosarelor de la DNA cu o condamnare. Aceasta spune că înăsprirea pedepselor nu ar fi neapărat o soluție, ci modul în care se pun în aplicare pedepsele. Kovesi e de părere că unii dintre cei anchetați nu sunt la fel de afectați de faptul că stau 30 de zile în arest preventiv cum sunt de punerea sub sechestru a averilor lor.

Urmăriți înregistrarea integrală. 

Florin Negruțiu: Realitatea ne ia prin surprindere. Citeam că s-a deschis un nou dosar pe numele lui Dan Șova.

Laura Codruța Kovesi: Da, este suspect într-un nou dosar care a fost deschis în urmă cu câteva luni. Se verifică o acuzație care vizează infracțiunea de complicititate la abuz în serviciu pentru obținerea unor contracte de asistență judiciară de la o instituție publică de o firmă de avocatură pentru care Șova se pare ca a intervenit. Aceasta este acuzația care i-a fost adusă la cunoștință. 

Comisia juridică din Senat a aprobat cererea de încuviințare a reținerii lui Dan Șova, urmează să se voteze în plenul Senatului. Vor fi măsuri preventive?

În acest dosar va decide procurorul de caz dacă este necesar să propună o măsură preventivă.

Avem un politician urmărit penal pentru abuz în serviciu, doi angajați ai ISU tot pentru abuz în serviciu și trei oameni de afaceri. În acest lanț de complicități care a dus la moartea unor oameni în clubul Colectiv credeți că vor apărea și alte nume?

Avem suspiciuni de abuz în serviciu pentru funcționari din primărie care, în exercitarea atribuțiilor, nu au respectat dispozițiile legale, și funcționari de la ISU și membri ai conducerii ISU care sunt în investigații pentru activitatea desfășurată în cadrul instituției. Sunt dosare care merg în paralel, pentru că angajații ISU au statut de militari. Nu vă pot spune dacă vor fi noi învinuiți. 

Inițial a apărut informația că clubul Colectiv nu era în baza de date a ISU. Dezvăluirile de azi arată că unii angajați ai instituției știau de acest club.

Aceste persoare au fost puse sub acuzare tocmai pentru că nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu. 

Este foarte greu să faci o anchetă serioasă când anunți dinainte ce urmează să faci. Faptul că nu spunem că verificăm anumite documente sau persoane nu înseamnă că acestea nu se întâmplă. În aceste dosare se lucrează ritmic. Vom anunța ce vom face. 

Așa cum este și cu dosarul de abuz în serviciu al angajaților din primărie și ai ISU se lucrează în ritm alert. 

Inițial, ați cerut de la ISU baza lor de date cu firme PSI? 

Am cerut toate documentele care au legătură cu evenimentele pe care le investigăm. Toate documentele care vizează ancheta au fost ridicate de la ISU. Despre orice document care constituie probă în dosar nu vă pot confirma că au fost ridicate.

Credeți că s-a schimbat ceva în percepția publicului referitor la corupție după Colectiv?

Nu știu dacă după Colectiv. Dar este important că s-a conștientizat efetul corupției. În 2015, numărul sesizărilor de corupție de la cetățeni a crescut cu 45% față de anul trecut. Evenimentul a dus la o conștientizare mai puternică a fenomenului corupție. 

Aveți o cifră a mitelor care se dau?

Anul acesta, în dosarele cercetate de DNA, valoarea mitelor, a foloaselor oferite și primite este în jur de 100 de milioane de euro. Marea parte a sesizărilor pe care le primim în DNA sunt de la persoane fizice și juridice. 

Din dosarele instrumentate, care este cel mai corupt domeniu din România?

E greu să vă spun, pentru că acest fenomen este prezent în toate domeniile. Dar pot să vă spun domeniile prioritare pentru DNA: sunt educație, sănătate, achiziții europene.

Cu toate că în fiecare an au fost persoane anchetate, persoane arestate, persoane condamnate pentru acest gen de infracțiuni, cu toate acestea, continuă să se comită infracțiuni. Este extrem de dificil de explicat, spre exemplu, într-un dosar în care a fost anchetat un secretar de stat, cum acesta a continuat să primească mită și să continue fapte de corupție, în condițiile în care, cu câteva luni înainte de a fi prins de DNA, a asistat la prinderea în flagrant a unui coleg care lucra în același minister cu el. Cu toate aceste, în afară de faptul că și-a conspirat activitățile și a încercat să evite discuțiile sau întâlnirile directe cu cei care-i ofereau mita, nu s-a gândit că ar trebui să renunțe.

Acest lucru se întâmplă în foarte multe domenii, dar ceea ce este important, pe lângă efortul constant pe care îl fac procurorii din DNA – pentru că vă asigur, în toate aceste dosare este un efort foarte mare făcut de procurorii din DNA, care muncesc efectiv, pentru că chiar cred în acest lucru, cred că împreună, prin ceea ce facem, putem schimba mentalități în România – pe lângă acest efort constant este important să fie luate și măsuri preventive. 

Degeaba arestăm un funcționar care participă la o achiziție publică și a doua zi acel funcționar este înlocuit cu un alt funcționar, care lucrează cu aceleași proceduri, lucrează cu aceeași legislație și care se confruntă cu aceleași riscuri și vulnerabilități. 

E interesant că ați numit ca domenii prioritare educația și sănătatea. Nu  e  vorba despre clasa politică?

Probabil această percepție pleacă din aceea că investigăm dosare ale unor persoane care dețin și funcții în partide politice. Avem președinți de consilii județene, primari, parlamentari. 

Procurorii din DNA își fac treaba pentru care există. Noi suntem cei care trebuie să investigăm fapte de corupție la nivel înalt. Cred că și autoritățile locale trebuie să se reformeze. Există multe lucruri care trebuie îndreptate prin modificarea dispozițiilor legale. 

Nu am vorbit despre un domeniu nociv. Corupția în rândul magistraților. Ea sabotează încrederea în justiție. Cum este cazul judecătoarei care a luat mită de la frații Becali. De ce judecătoarea a continuat să ia bani deși în jurul ei cădeau alte judecătoare pentru acceași acuzație?

Prefer să nu vorbesc despre un caz particular. Dar în ultimii cinci ani peste 100 de magistrați au fost trimiși în judecată, mare parte dintre ei au fost deja condamnați. Este greu să explicăm de ce se comit totuși aceste fapte pentru că salariile s-au majorat, au fost luate tot felul de măsuri. Cred că este important un efort colectiv al magistraților. Persoanele pe care noi le-am anchetat au fost verificate anterior. Controalele acestea ar trebui să fie mai dese. 

Credeți că ar trebui să crească pedepsele pentru magistrații corupți?

Pedepsele sunt relativ mari dacă le comparăm cu cele din vechiul Cod penal. Nu știu dacă înăsprirea pedepselor poate duce la eradicarea fenomenului corupției. Trebuie să vedem și cum se aplică aceste pedepse. Peste 60% dintre pedepse sunt cu suspendare. La instanțele de judecată severitatea pedepselor a început să crească, mai ales la acele dosare care au impact în societate. 

Nu cred că mărirea cuantumului pedepselor ar fi de ajutor pentru diminuarea fenomenului corupției. Am observat o orientare a instanțelor de a aplica pedepse mai severe, mai ales în cazurile cu impact public, și cred că este un lucru important, care va duce la reducerea faptelor de corupție.

Despre recuperarea prejudiciilor... 

Am observat și noi: unii dintre cei pe care îi cercetăm, suspecți sau inculpați sunt mai afectați de faptul că li se pun măsuri asiguratorii sau că li se confiscă anumite bunuri decât de faptul că petrec 30 de zile în arest preventiv.

Suntem interesați de verificarea bunurilor care pot fi confiscate. În acest moment avem bunuri confiscate în valoare de 275 milioane de euro.

Important este ca orice sumă care poate fi confiscată de stat să fie confiscată efectiv.

Aveți o rată de condamnare de 90%. Cum stați vizavi de media europeană?

Suntem peste media europenă, care este la 70%-75%. Procentul de 90% al DNA este ridicat, dar în ultimii doi ani am pus accent pe respectarea legalității. Am reușit să reducem numărul achitărilor. Facem o evaluare foarte atentă a achitărilor pentru a vedea unde am greșit. Sunt foarte multe achitări care se dau pentru dosare care se judecă după opt-nouă ani. Este foarte greu să analizăm după atâta timp și să spunem că probele sunt aceleași. 

Faceți abstracție că sunteți șefa DNA. Nu vi se pare că procentul de 90% este cam mare? Nu poate să arate o slăbiciune a judecătorilor, a procurorilor? 

În general dosarele se judecă pe probe. Ca cetățean și ca procuror, nu mi se pare prea mare acest procent. Mi s-ar părea normal să avem o rată de 100% a condamnărilor. Cred că asta se întâmpla în comunism. Nu văd rău că sunt și soluții de achitare. Dar e important că achitările imputabile procurorilor sunt puține, de sub 1%. 

Dosarul Șova a ajuns în Comisia juridică din Senat. Câți procurori au lucrat la el?

Un singur procuror, dar a lucrat mai multe luni de zile, ajutat de doi polițiști. 

Top trei dosare în funcție de complexitatea lor?

Nu pot să fac un top al dosarelor. Apreciez munca tuturor celor din DNA. Anul acesta am avut 10.200 de dosare în condițiile în care am lucrat 100 de procurori. 

Vă recunoaște lumea pe stradă?

Da. 

Și ce vă spune?

Câteodată ne încurajează, câteodată ne felicită.

Lăsați bacșiș la coafor?

Nu. 

Ați dat vreodată bacșis?

Câteodată, la restaurant. 

Distribuie Distribuie Comentarii