Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi, în cadrul unui eveniment la Viena, că provocarea cea mai mare este acum în România păstrarea independenței magistraților, iar dacă legea propusă privind statutul acestora va fi adoptată în Parlament "va afecta grav" independența Justiției și va institui "un control politic" asupra activității procurorilor.

Potrivit unui comunicat al DNA, Kovesi a fost invitată să participe la evenimentul cu tema "Analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenței și eficienței agențiilor anticorupție", organizat în cadrul celei de-a VII-a sesiuni a Conferinței Statelor Părți (COSP) la Convenția ONU împotriva Corupției (UNCAC).

"În fața participanților — șefi ai autorităților anticorupție, practicieni și experți anticorupție din întreaga lume — procurorul-șef al DNA a rostit un discurs intitulat 'Protejarea independenței DNA: relevanța principiilor de la Jakarta', în care a subliniat care au fost premisele esențiale pentru obținerea unor rezultate credibile și reale în lupta cu corupția: independența sistemului judiciar, o structură specializată în combaterea corupției, legislație care să ofere instrumente investigative. Procurorul-șef al DNA a scos în evidență cele două valențe ale independenței — independența sistemului de justiție raportată la relația cu autoritatea executivă și legislativă, dar și la independența individuală a procurorului în cadrul ierarhiei interne", precizează sursa citată.

Kovesi a amintit că, din 2013 până în prezent, DNA a trimis în judecată 68 demnitari: un prim-ministru, doi vice premieri, 11 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și un membru al Parlamentului European.

Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 pentru fapte de corupție sau fapte asimilate faptelor de corupție: cinci miniștri, 17 deputați, patru senatori și un membru al Parlamentului European.

"Recuperarea pagubelor cauzate prin infracțiuni reprezintă o componentă importantă în cauzele DNA. În aceeași perioadă, DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste două miliarde euro. Rezultatele prezentate n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenți", a spus Laura Codruța Kovesi.

Conform DNA, Kovesi a propus și un "exercițiu de imaginație".

"Dacă procurorii ar fi subordonați Executivului, cum ar putea să deschidă ei investigații față de un membru al Guvernului sau față de un secretar de stat sau față de altă persoană cu funcție importantă care este și membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanție că investigația este corectă și imparțială? Ar exista vreo garanție că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta? Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigații privind deputați sau senatori?", a transmis șefa DNA.

Potrivit acesteia, "cea mai mare provocare este acum păstrarea independenței magistraților". "Zilele acestea se dezbate în Parlamentul român o lege vizând statutul magistraților care, dacă va fi aprobată, va afecta grav independența Justiției și va institui un control politic asupra activității procurorilor. De aceea, recomandările de la Jakarta sunt tot mai actuale și mai importante", a completat Kovesi.

Principiile de la Jakarta au fost adoptate în anul 2012, când șefi ai autorităților anticorupție, practicieni și experți anticorupție din întreaga lume s-au reunit în capitala Indoneziei, la invitația Comisiei pentru Eradicarea Corupției, a UNDP și UNDOC, și au ca scop promovarea și întărirea independenței și eficienței agențiilor anticorupție.

Între principiile de la Jakarta figurează următoarele: crearea unui cadru legislativ adecvat și stabil pentru înființarea și funcționarea autorităților anticorupție, care să asigure continuitatea acestor agenții; numirea șefilor autorităților anticorupție trebuie să urmeze o procedură care să asigure că persoana numită este apolitică, imparțială, neutră, integră și competentă; conducătorii autorităților anticorupție trebuie să aibă siguranța mandatului și nu pot fi revocați decât printr-o procedură prevăzută de lege echivalentă celei pentru revocarea altor autorități independente special protejate de lege, ca de exemplu președintele Curții Supreme.

AGERPRES