Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a declarat marți că există o încercare de a crește autoritatea ministrului Justiției asupra activității procurorilor, ceea ce va afecta grav independența acestora.

"În ceea ce privește punctul nostru de vedere, am susținut încă de la proiectul din 23 august că există o încercare de a crește autoritatea ministrului Justiției asupra activității procurorilor, ceea ce va afecta grav independența procurorilor și nu numai", a spus Kovesi la o dezbatere pe legile Justiției, organizată marți de Grupul pentru Dialog Social și Revista 22.

Ea a enumerat trei aspecte din cele două proiecte care vor duce la "afectarea gravă" a independenței procurorilor.

"Există trei chestiuni esențiale în cele două proiecte, care, dacă vor fi adoptate în această formă, vor duce la acest efect, de afectare gravă a independenței procurorilor: trecerea Inspecției Judiciare sub autoritatea ministrului Justiției, modificarea condițiilor privind răspunderea materială a magistraților (...) și înființarea Direcției speciale de cercetare a magistraților", a mai declarat Kovesi.

Ea a arătat că, așa cum nu există direcții speciale de investigare a infracțiunilor polițiștilor sau primarilor, nu își are rostul nici o direcție specială care să investigheze infracțiunile magistraților.

"S-a spus în mod fals că DNA se opune acestei modificări pentru că ar pierde competența. Haideți să ne uităm pe cifre. (...) În 12 ani au fost condamnați definitiv 88 magistrați — 44 de procurori, 43 de judecători și un magistrat asistent. Dacă pentru 88 de persoane condamnate în 12 ani trebuie sa înființăm o direcție specială... În aceeași perioadă de timp avem 575 de ofițeri de poliție condamnați, 121 de lucrători vamali, 106 primari de comune, orașe și municipii. Ce o sa facem, dacă avem de 10 ori mai mulți polițiști condamnați o să facem direcție pentru investigarea polițiștilor, direcție pentru investigarea primarilor, direcție pentru investigarea lucrătorilor vamali", a precizat Kovesi.

Ea a afirmat că lipsește o notă de fundamentare, lipsește un studiu de impact din care să reiasă motivația pentru care astfel de modificări au fost incluse în aceste proiecte de legi.

În ceea ce privește modificarea Codului Penal, procurorul șef al DNA a remarcat că modificarea principală ar viza infracțiunile de abuz în serviciu.

"Avem o decizie care este deja cunoscută de toată lumea privind abuzul în serviciu (...) Aceste efecte ale deciziei Curții nu sunt neapărat chestiuni care țin neapărat de activitatea DNA, ci vizează întreaga societate. Anul trecut, în rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit doar pe chestiuni de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. În acest an, ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu, 245 dosare au fost clasate (...) și 188 milioane de euro care au fost prejudiciu în aceste dosare rămân nerecuperate și aceste fapte nu mai pot fi investigate. Deci vorbim de un tip de infracționalitate care din păcate este repetitivă (...) și care nu mai poate fi investigată de DNA pe viitor pentru că avem o decizie a CCR. Haideți să ne imaginăm dacă aceste efecte s-au produs doar ca urmare a unei decizii CCR, ce se întâmplă dacă modificăm și noțiunea de funcționar public, dacă instituim și un prag minim la abuzul în serviciu sau dacă facem și alte modificări legate de dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu împreună cu cea de luare de mită", a afirmat Kovesi.

Procurorul șef al DNA a mai arătat că "niciodată pentru legile Justiției nu a existat o comisie specială".

"Nu neagă nimeni dreptul Parlamentului și este dreptul Parlamentului de a iniția legi, nu neagă nimeni dreptul Parlamentului de a modifica legi, de a iniția proiecte legislative, (...) de a înființa diverse comisii, dar constatăm aici că avem o comisie specială. Niciodată pentru legile Justiției nu a existat o comisie specială, întotdeauna legile organice s-au discutat în comisiile juridice și apoi în plenul celor două Camere. Vedem că este o procedură deosebită în Parlament, o procedură de urgență, motiv pentru care și avizul solicitat de la CSM a fost unul în sistem de urgență. (...) Ceea ce toți magistrații au contestat a fost modul în care se încearcă modificarea, prin lipsă totală de transparență și consultare", a precizat Kovesi. AGERPRES/(A — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruștei)