Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Parchetului European, susține, într-o declarație pentru „Adevărul”, că introducerea pragului de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu ar afecta investigațiile EPPO. Amendamentele, spune șefa EPPO, arată intenția de dezincriminare parțială a acestei infracțiuni.

Kovesi susține că modificările la abuzul în serviciu pot afecta investigațiile EPPO. Foto: EPA-EFE

"EPPO a fost creat pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE. Prin urmare, este de datoria mea să reactionez dacă văd evoluții care merg în direcția opusă.

Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România.

Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept", a transmis Laura Codruţa Kovesi pentru Adevărul.

Senatul a decis, într-o şedinţă-fulger, impunerea unui prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, amendamentul fiind cuprins în proiectul de modificare a Codului Penal și justificat de o decizie a CCR, care nu indica și suma. Deși a votat, Coaliția evită să își asume modificările.

OUG 13, reînviată

Amendamentul depus de grupurile parlamentare ale PSD, PNL și UDMR definește abuzul în serviciu drept „fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”, infracţiunea fiind pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Un alt amendament prevede că dispoziţiile privind cuantumul pagubei nu se aplică dacă făptuitorul a mai comis o faptă de abuz sau neglijenţă în serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.

Proiectul adoptat de Guvern, trimis la Parlament în decembrie 2022, nu a prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, așa cum ceruse Curtea Constituțională, care nu indicase însă un cuantum pentru acesta.

Același prag a fost stabilit și pentru fapta de neglijență în serviciu.

Proiectul de lege a trecut cu 78 de voturi pentru, adică ale PSD, PNL și UDMR, în timp ce senatorii neafiliați și cei ai USR s-au opus. Aleșii AUR s-au abținut la vot.

Proiectul este similar celebrei ordonanțe 13 din 2017, din perioada în care Puterea era controlată de Liviu Dragnea, fost șef PSD. La acel moment, pragul stabilit era de 200.000 de lei, iar OUG 13 a dus la proteste masive în România. Ca urmare a manifestaţiilor, ordonanţa a fost abrogată.

Ideea a fost reluată de guvernarea PSD-PNL-UDMR, sub forma amendamentului introdus și adoptat miercuri de Senat. Creșterea pragului față de varianta din epoca Dragnea ține de creșterea prețurilor, spune președintele Comisiei Juridice a Senatului.

„În afară de faptul că există o evoluție a prețurilor și a tuturor elementelor de cost aferente din momentul în care a fost propunerea inițială a PSD-ului și momentul 2023, vreau să vă spun că această decizie este politică și a fost luată duminică seară de coaliția de guvernare. Amendamentele au fost comunicate luni, pentru a fi însușite de către reprezentanții coaliției în Senat”, a declarat liberalul Cristian Țăgârlaș, la Digi24.