Kovesi: 275 de dosare, închise în 2017 ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri că în 2017 au fost închise 275 de dosare, iar 148 de milioane euro, reprezentând prejudiciile stabilite în aceste cazuri, nu mai pot fi recuperaţi, în urma deciziei CCR privind abuzul în serviciu.
"Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, în anul 2017 au fost închise 275 de dosare. 148 milioane euro - prejudiciile din bani publici stabilite în aceste dosare - nu mai pot fi recuperate pentru bugetului statului. (...) Sigur, ca procurori am respectat decizia Curţii Constituţionale şi nu am mai putut reţine răspunderea penală. Dar aşa cum chiar Curtea Constituţională reţine în motivare 'în cazul săvârşirii unei fapte poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă'. Cu alte cuvinte, toate instituţiile statului trebuie să dea relevanţă deciziilor Curţii Constituţionale, nu doar DNA. Şi atunci, este firesc să ne întrebăm în câte din aceste dosare clasate de procurori în temeiul deciziei Curţii Constituţionale celelalte instituţii au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă? În câte cazuri celelalte instituţii au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Ce se întâmplă cu cei 148 milioane euro?", a spus şefa DNA, în cadrul unei dezbateri având ca temă fraudele şi corupţia din sistemul de achiziţii publice.
Ea a mai arătat că, în dosarele investigate de procurorii anticorupţie, sunt dese situaţiile în care reprezentanţii autorităţilor locale prejudiciate nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. "Aceste decizii de a nu încerca să recuperezi prejudiciile cauzate bugetului de stat sunt de neconceput. Astfel de decizii validează abuzul ca fiind un comportament acceptat", a menţionat Kovesi.
Totodată, în context, aceasta a precizat că există impedimente de natură legislativă în investigarea fraudelor din achiziţiile publice.
''Nivelul de aşteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, atunci când se deschid anumite investigaţii se aşteaptă şi o finalitate prin trimiterea în judecată a persoanelor. Dar nu în toate cazurile putem dovedi fapte penale, mai ales dacă suntem sesizaţi cu fapte care s-au comis în urmă cu mai mulţi ani. Alteori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve şi probleme pe care nu le avem în atribuţii. Aceasta nu înseamnă că aşteptările cetăţenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute. De aceea, aş vrea să vă prezint şi impedimente pe care le avem pentru a îndeplini aceste aşteptări: impedimente de natură legislativă determinate de adoptarea unor decizii ale Curţii Constituţionale, numărul sesizărilor adresate DNA, momentul în care se fac aceste sesizări, practica judiciară neunitară determinată de anumite modificări ale Codurilor sau ale legislaţiei şi resursele umane limitate ale DNA'', a susţinut Kovesi.
Şefa DNA a arătat că în urma deciziei CCR procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară.
"Curtea Constituţională a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu prin care s-a declarat constituţională în măsura în care prin sintagma 'în mod defectuos' se înţelege 'cu încălcarea legii'. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară, respectiv legi sau ordonanţe. Or, multe dintre fraudele în achiziţii publice se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, adică hotărâri de guvern, hotărâri de consilii locale, regulamente sau ordine interioare. Astfel, reiese că procurorii nu mai pot acţiona în faţa unor astfel de practici după decizia Curţii Constituţionale. Rămâne de văzut dacă societatea mai este apărată în astfel de cazuri, prin mijloace nepenale. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, privatizările efectuate în baza unor hotărâri de Guvern nu mai constituie fapte penale", a mai spus Kovesi. AGERPRES/(A - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)
