Klemm: Câştigurile creşterii economice a României sunt mai ales ale cetăţenilor din zonele urbane
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat, vineri, într-o prelegere susţinută la Universitatea 'Al. I. Cuza din Iaşi', că un obiectiv cheie al parteneriatului strategic dintre România şi SUA este şi promovarea prosperităţii economice comune, el adăugând că deşi PIB-ul în ţara noastră a crescut foarte rapid după aderarea la UE, totuşi câştigurile acestei creşteri economice sunt mai ales ale cetăţenilor din zone urbane, în timp ce trei sferturi din populaţia din mediul rural trăieşte în sărăcie.
Discursul ambasadorului SUA a fost susţinut în timpul conferinţei de ştiinţe politice "Dezvoltare internaţională şi democratizare". Oficialul american a reamintit că timp de peste două decenii, Statele Unite şi România au colaborat îndeaproape, construind un cadru care întăreşte relaţiile bilaterale, susţinând dezvoltarea şi integrarea euro-atlantică a României şi "ţinând piept împreună provocărilor globale şi regionale".
"Una dintre priorităţile cheie ale parteneriatului strategic este angajamentul de promova prosperitatea economică. De exemplu, în 1997 comerţul avea o cifră de doar 660 de milioane. În 2017, acea cifră a atins nivelul record de peste 3 miliarde. Exporturile României în Statele Unite au crescut de la 400 de milioane la 2,2 miliarde", a spus Hans Klemm, care a adăugat că investitori majori din Statele Unite sunt prezenţi astăzi în economia României în sectoarele auto, energie sau IT.
Pe de altă parte, el a arătat că beneficiile aderării la UE sunt distribuite inegal la nivelul zonelor economiei şi ţesutului social din România.
"În 2017, PIB pe cap de locuitor al României a atins 63% din media UE, deci a crescut foarte repede în anii de după 2000. Ne amintim că la începutul secolului al XXI-lea procentajul era de 32%. Cu toate acestea, creşterea nu fost distribuită larg şi egal între regiuni. În regiunea Nord-Est, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 33,5 % din media UE. În Bucureşti, în acelaşi timp, procentajul era de 138%. Avem în faţa noastră munca grea a convergenţei, iar provocările sunt, din nefericire, substanţiale. În ciuda perioadelor de creştere mare, investiţiile în capitalul uman, educaţia şi sănătatea României au fost mai puţin decât ideale", a subliniat Hans Klemm, în timpul discursului său susţinut în Aula Mihai Eminescu a Universităţii din Iaşi.
El a citat datele Eurostat ce vizează cheltuielile în sănătate în UE, potrivit cărora România cele mai scăzute cheltuieli de sănătate pe persoană în 2016, şi a arătat că mulţi dintre cetăţenii români nu au acces la sistemul de sănătate pentru că sunt angrenaţi în economia informală.
"În ce priveşte cheltuielile din sănătate ca procent din PIB, România a cheltuit 5,3% din PIB pe sănătate în 2017, cel mai mic procentaj nu doar din statele membre ale UE, ci şi din statele candidate la UE, şi membrii ai Asociaţiei pentru Comerţ Liber al UE, conform Comisiei Europene. La 75 de ani, speranţa de viaţă la naştere rămâne sub media UE de peste 80. România are rata cea mai mare de tuberculoză, aproape dublă faţă de următoarea ţară de pe listă, şi a doua cea mai mare rată de diabet. Lipsa de acces şi îngrijirea medicală de slabă calitate marchează clasarea scăzută a României. În ciuda asigurării sociale obligatorii, sistemul de sănătate nu acoperă mulţi dintre cetăţenii României, pentru că implicarea lor în economia informală îi lasă în afara sistemului de asigurări medicale", a spus ambasadorul SUA.
El a spus totodată că şi în educaţie, situaţia este similară, sistemul fiind subfinanţat, iar indicatorii per capita sunt printre cei mai scăzuţi din UE, iar diferenţele între performanţele educaţionale ale tinerilor din România sunt foarte vizibile între mediul urban şi cel rural.
"Conform programului OECD pentru evaluarea internaţională a elevilor, poate doar 40% din cetăţenii de 15 ani ai României sunt alfabetizaţi funcţionali. Preşedintele Iohannis tocmai a vorbit despre aceste provocări în urmă cu trei zile, lansând o iniţiativă pe educaţie. România a avut cea mai scăzută rată de educaţie confesională din Uniunea Europeană, iar elevii din zonele rurale şi cu un fundal dezavantajat au soartă substanţial mai rea. De exemplu, copiii romi învaţă în şcoli separate, reîntărind modele de segregare, care măresc distanţa în ce priveşte calitatea educaţiei. Problemele din sectorul educaţional se traduc în lipsurile ocupaţionale ale ţării. Câştigurile creşterii economice recente ale României sunt mai ales ale cetăţenilor din zonele urbane, contribuind la segregarea urbană. Zonele rurale conţin aproximativ jumătate din populaţia României, iar trei sferturi dintre aceştia trăiesc în sărăcie. Peste 80% din şcolile cu performanţe reduse şi doar 1% din şcolile cu performanţe înalte sunt localizate în zone rurale. Aproximativ 27% dintre tinerii de la ţară nu termină educaţia secundară, iar angajarea informală domină sectorul agricol, cu peste 1,6 milioane de participanţi implicaţi în agricultură de semi-subzistenţă", a spus Hans Klemm.
Oficialul american a reamintit că Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au ajutat mai multe guverne româneşti să îmbunătăţească eficienţa administraţiei publice, să abordeze reforme structurale necesare, să investească în capital uman şi să creeze condiţiile pentru ca toţi românii să se bucure de beneficiile statutului de membru al UE.
"Diagnosticul sistematic de ţară al Băncii Mondiale a identificat instituţii slabe şi guvernanţă de slabă calitate drept constrângeri critice ale creşterii economice durabile în România. Banca Mondială a avertizat faţă de divergenţa în creştere dintre miezul urban dinamic şi integrat în UE şi săracii din mediul rural al periferiei izolate, care se vede deconectat de la ocaziile economice ale României", a evidenţiat Klemm, în timpul discursului său.
Totodată, el a subliniat că parteneriatul strategic dintre cele două ţări are ca piloni şi angajamentul comun faţă de valori cum ar fi statul de drept, piaţa deschisă şi respectarea şi promovarea drepturilor omului.
"Pe lângă prosperitatea economică, parteneriatul strategic Statele Unite-România îşi trage de asemenea rădăcinile din angajamentul nostru comun faţă de valorile democratice, inclusiv statul de drept, piaţa deschisă, respectarea şi promovarea drepturilor omului şi legătura puternică între popoarele naţiunilor noastre. În vreme ce dezvoltarea României este de netăgăduit, ţara are în continuare ocazia de a se îmbunătăţi în zone precum educaţia, îngrijirea sănătăţii, inovaţie, infrastructură, guvernanţă şi administraţie publică", a concluzionat ambasadorul SUA. AGERPRES
