Klaus Iohannis are tot mai puține şanse la şefia NATO, fiind presiuni din partea mai multor state pentru retragerea candidaturii, potrivit Politico. Totuşi, intenția de a obține postul de secretar general îi poate deschide uşa pentru alte funcții, spun specialiştii consultați de „Adevǎrul“.

Mai mulți oficiali și diplomați ai UE nu vor să se lase atrași în competiția cu NATO pentru funcțiile de nivel înalt, aceştia considerând că Iohannis urmărește un joc lung și folosește candidatura la NATO pentru a obține un alt post de conducere în cadrul UE, scrie Politico.eu .

De când și-a anunțat oferta, Iohannis a reușit să obțină sprijin doar din partea unei țări dintr-un grup de 32, fiind vorba despre Ungaria, care se opune lui Mark Rutte. Slovacia este nehotărâtă, dar celelalte state au arătat sprijin față de prim-ministrul olandez Mark Rutte, mai noteazǎ publicația menționatǎ.

Totuşi, susținerea este insuficientǎ, având în vedere cǎ pentru numirea succesorului lui Jens Stoltenberg, care urmează să demisioneze la începutul lunii octombrie, este nevoie de unanimitate.

În contextul în care miniștrii de Externe ai NATO se întrunesc joi și vineri la Praga, există temerea că, dacă Iohannis nu se retrage în curând, găsirea următorului secretar general al NATO riscă să devină parte a unor jocuri pentru dobândirea celor mai importante funcții în Uniunea Europeană, noteazǎ Politico, care aminteşte de vizita din SUA a preşedintelui român, dar şi de faptul cǎ Joe Biden şi-a declarat susținerea pentru Rutte.

La Bruxelles există mai multe scenarii care îl privesc pe Iohannis. Una din opțiuni este ca el să fie o alternativă la funcția de președinte al Comisiei Europene, dacă Ursula von Der Leyen nu își asigură al doilea mandat, iar a doua este ca Iohannis să devină comisar al Uniunii Europene pe teme de apărare.

Ce spun specialiștii

Analistul politic George Jiglǎu considerǎ cǎ şansele lui Klaus Iohannis au fost reduse de la început.

„Cred că el însuși a fost conștient de chestiunea asta, doar că a rămas în această cursă nu știu dacǎ neapărat ca să negocieze sau să forțeze o altă poziție în altă parte, cât mai degrabă probabil că a încercat să joace toate cărțile până la capăt și să nu se retragă prea repede, pentru că asta probabil nu ar fi dat foarte bine odată ce ți-ai anunțat intenția de a ocupa o poziție de genul ăsta. Oricum, toată povestea asta cu candidaturile la NATO este atipică pentru că e foarte rar când cineva își anunță dorința de a ocupa poziția respectivă. Deci, nu există propriu-zis un proces electoral, o campanie sau niște alegeri pentru care să avem candidați, totdeauna poziția de secretar general la NATO a fost ocupată prin negocierile statelor membre. Sigur că au fost un fel de alegeri și că diverși doritori probabil se poziționau acolo în cercurile interne, dar genul ăsta de campanie publică e mai rar întâlnit“, a explicat Jiglǎu.

Specialistul a menționat cǎ şansele lui Iohannis s-au diminuat şi mai mult odatǎ cu poziționarea SUA în favoarea lui Mark Rutte.

„De aici încolo, dacă e vorba de alte negocieri în spate, o să aflăm mai târziu. Oricum, nu este prima dată când se vorbește despre el ca fiind un posibil ocupant al unor funcții importante la nivel european care acum rămâne să fie discutate, după europarlamentare“, a afirmat analistul.

Funcțiile pe care le-ar viza actualul preşedinte al României

Referitor la funcțiile pe care le-ar viza actualul preşedinte al României, George Jiglǎu susține cǎ toate posturile europene de top sunt pe masă în acest moment.

„Dinspre estul Europei, dacă ne uităm un pic la cum au arătat lucrurile în ultimii ani și care sunt figurile politice pe aici, nu sunt foarte mulți posibili candidați și cu siguranță că Estul Europei va trebui și el să fie reprezentat acolo. Nu sunt prea multe țări, aș spune că poate n-a fost nicio țară care să fie atât de consecventă în loialitatea asta față de parteneriatul cu Uniunea Europeană și cu NATO cum a fost România. (..) Dintre țările mari să zicem, România e singura țară care a fost constantă în ultimii ani și atunci este de așteptat ca această poziționare să fie, hai să spunem, recompensată și știm bine că principalul reprezentant în politica externă și în discuțiile astea la nivel european, de apărare, de securitate, la nivel de NATO le poartă președintele. De aici încolo, din nou, e un personaj despre care s-a mai discutat și în anii trecuți că ar putea să urmeze o traiectorie din asta europeană și, de aici încolo, ce poziție va fi e foarte greu de zis, pentru că depinde de foarte multe variabile, începând probabil cu votul din 9 iunie, cum vor fi distribuite grupurile în Parlamentul European, cum va arăta, cine va fi mai degrabă viitorul președinte al Comisiei, dacă rămânea doamna Von der Leyen sau nu, deci, de aici încolo, după 9 iunie, poate treptat o să ne dăm seama din ce în ce mai mult, dar e clar că e un nume care e acolo, în cărți”, a conchis George Jiglău.

Ce spune ambasadorul SUA la NATO cu privire la succesorul lui Jens Stoltenberg

Deşi americanii susţin candidatura lui Mark Rutte la şefia alianței, nu toţi aliaţii vor să aprobe candidatura lui, recunoaște ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, care dă asigurări că până la summitul liderilor statelor aliate, care va avea loc la Washington, în perioada 9-11 iulie, va exista un acord privind succesorul actualului secretar general, Jens Stoltenberg.

„Îi avem pe Mark Rutte din Olanda şi pe preşedintele Iohannis din România. Există o dezbatere în curs de desfăşurare în cadrul Alianţei cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi şi vom continua să dezbatem argumentele pro şi contra ale acestor două persoane până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei”, a susținut ambasadoarea, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres.

Concret, cu privire la susținerea lui Rutte, Julianne Smith a explicat:

„Aşa cum este bine cunoscut, Mark Rutte beneficiază de un sprijin puternic, dar nu toţi aliaţii sunt dispuşi să-i aprobe candidatura. Prin urmare, ne aşteaptă mai multe discuţii pe acest front”.