Klaus Iohannis, te scot din joc!
Cu tot scandalul de rigoare si in timp ce jumatate din atentie, cel putin, era atrasa, pe buna dreptate, de tentativa de macelarire a Codurilor Penale, modificarile la Legea 303 /2004 privind Statutul magistratilor a trecut ca vantul prin Senat intr-o varianta care marcheaza inceputul decisiv al scoaterii din joc a presedintelui Romaniei, scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
Inca din varianta adoptata in Camera, presedintele pierdea dreptul de a respinge numirile de procurori si judecatori, dar si propunerile pentru presedintele si vice-presedintele ICCJ, facute de CSM. Adica o golire de continut a unei atributii prezidentiale, care contravine practicii CCR.
Pentru ca nu are niciun rost sa existe o atributie fara rost, fara niciun fel de putere de decizie in ea.
Dar macar in cazul acesta propunerea de nerespins venea de la CSM, cum spuneam.
Ei bine, printr-un amendament al lui Serban Nicolae, la Senat s-a facut ceea ce nu se facuse in Camera. Adica presedintele nu va mai avea voie sa refuze decat o singura data, motivat, propunerea pentru sefiile parchetelor, adica procurorul general, procurorul sef DNA si procurorul sef DIICOT.
Cu alte cuvinte, daca va ramane asa, practic ministrul Justitiei va capata drept de veto in privinta viitorilor procurori sefi, pentru ca el va face propunerea care trebuie sa primeasca doar un aviz consultativ al CSM. Deci a doua propunere a ministrului Justitiei, indiferent ce aviz va avea ea de la CSM, va trebui acceptata de presedinte.
Asta inseamna ca numirea procurorilor sefi va fi la cheremul partidului care il sustine pe ministrul Justitiei. E simplu. Acesta isi pregateste, daca nu cumva primeste chiar de la partid, in plic, doi favoriti pentru fiecare functie, convins ca unul dintre ei va fi numit.
Si poate chiar incepe un santaj la presedinte: daca nu il numesti pe asta, urmatorul va fi cu mult mai rau.
Practic, este vorba tot despre o golire de continut a functiei prezidentiale, dar una mai subtila si o incercare de a pacali cumva Bruxelles-ul.
Pentru ca, va aduceti aminte, una dintre recomandarile ultimului raport MCV era sa nu se schimbe modul de numire a procurorilor sefi fara avizul Comisiei de la Venetia. Iata ca modificarea a fost totusi facuta, dar cu manta. Adica nu o schimbam radical, doar ca adaugam un, aparent, detaliu care il inactiveaza pe presedinte.
Si eu am convingerea ca, daca va ramane asa, va continua un proces galopant de jumulire a functiei prezidentiale fix pe acest model. Probabil ca urmatorul pas va fi desemnarea premierului care sa fie si ea limitata la un singur refuz motivat.
Urmeaza schimbarea procedurii de numire a sefilor serviciilor si tot asa, pana cand presedintele va ramane un fel de ficus la Cotroceni.
Partidul care nu inceteaza sa ne aminteasca cum e Parlamentul reprezentatul ales al poporului va goli de continut functia presedintelui, adica politicianul titular al celei mai largi reprezentativitati electorale, singurul ales prin vot direct si universal.
Daca macar acum Klaus Iohannis nu va iesi la bataie, ar putea sa ajunga rapid chiar ultimul presedinte al Romaniei, deschizatorul unui lung sir de ficusi irelevanti.
Dupa cum nu ma indoiesc ca vor introduce si in celelalte doua legi amendamente la fel de toxice atunci cand vor ajunge la votul final in Senat. Dupa care va urma distrugerea legilor penale, ca legea ANI a fost rezolvata.
Ce se poate face?
In primul rand, oamenii trebuie sa inteleaga si cred ca presedintele are obligatia sa le explice.
Deja se constata o crestere a enervarii strazii, mai pasiva in fata Legilor Justitiei, mai tehnice, mai greu de explicat, dar exasperata de felul in care PSD vrea sa sacrifice siguranta cetateanului, pentru ca mafia sa scape nepedepsita si sa fure in liniste.
In al doilea rand, ar trebui folosite toate cartusele la CCR, unde pot fi facute multe tipuri de sesizari.
De exemplu: USR si PNL pot ataca legile dupa adoptare pe anumite temeiuri.
Legile pot fi atacate si de plenul ICCJ.
CSM poate invoca un conflict de natura constitutionala cu Parlamentul, pentru incalcarea principiului atat de drag al colaborarii loiale intre institutii, pentru felul in care au decurs dezbaterile, adica pentru imposibilitatea CSM de a analiza amendamente care curgeau suvoi si trebuiau evaluate in timp real.
"In comisia speciala, CSM a fost pus in situatia sa ia pozitie cu privire la amendamente propuse pe parcursul sedintelor acestei comisii.
Daca ar fi sa facem un exercitiu de imaginatie, ganditi-va in ce situatie ar fi un justitiabil care ar exercita o cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti si, in fata instantei de apel sau de recurs, ar tot primi motive suplimentare de la instanta a carei hotarare a atacat-o si ar trebui sa raspunda la ele pe loc", a explicat judecatoarea Andrea Chis, membru CSM, intr-un interviu pentru Ziare.com.
Presedintele are la randul sau posibilitatea sa atace legea pe fond, inainte de a decide asupra promulgarii, dupa cum poate invoca si el un conflict de natura constitutionala pentru ca este pus in situatia sa promulge o lege care contravine angajamentelor externe ale Romaniei.
Nu am neaparat mari asteptari de la CCR, dar pot spera ca macar in ceasul al XII-lea acesti 9 oameni sa nu vrea sa intre in istorie ca groparii Romaniei.
Daca va fi partas la distrugerea Justitiei din Romania, il va mai crede cineva pe Daniel Morar ca la celebrul pranz cu Florin Iordache a discutat despre vreme si n-a pus la cale distrugerea Justitiei?
Din fericire, constat o importanta radicalizare a sistemului judiciar, atat la nivel de CSM, cat si la nivelul magistratilor care dupa protestul celor 4.000 de semnaturi a trecut la faza superioara a iesirii pe strazile tribunalelor.
Urmeaza un razboi greu, de gherila, urmeaza o iarna fierbinte in care se va juca viitorul Romaniei. Este nerealist sa astepti ca strada sa rezolve din nou totul. E nevoie si de o reactie institutionala solida incepand cu presedintele.
