România și o mare parte a Europei se bazează pe armament american dotat cu un sistem care permite folosirea limitată a acestuia, cum SUA au demonstrat zilele trecute în Ucraina. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că Europa trebuie să găsească frunizori de armament de încredere.

Între 2020 și 2024, SUA a furnizat 64% din toate armele cumpărate de membrii europeni ai NATO, o creștere „substanțială” față de ultimii cinci ani. Acum, Europa are un proiect de apărare care presupune o modificare de perspectivă – se vor cumpăra arme și muniție produse pe vechiul continent.

Pe lângă dezvoltarea industriei europene, obiectivul de înlocuire a armamentului american cu cel european are legătură și cu un mecanism care dă fiori liderilor europeni.

Este vorba despre „Kill Switch” „mecanismul ascuns prin care SUA păstrează controlul asupra sistemelor militare furnizate aliaților săi. De la avioanele de luptă F-35 până la sistemele de rachete HIMARS, apărarea antiaeriană Patriot și chiar și rețelele de comunicații critice precum Link 16, aceste sisteme pot fi restricționate sau dezactivate de la distanță de către Washington”, arată presa de specialitate.

Exemplul recent al SUA care au limitat raza de acțiune a sistemului HIMARS donat Ucrainei demonstrează că, inclusiv în situații de conflicte active, aliații rămân dependenți de aprobarea americană cu privire la folosirea armamentului.

„Liderii europeni au fost zguduiți de săptămâni întregi de conștientizarea că nu mai pot conta pe SUA pentru a le salva în cazul unui atac al Rusiei sau al unui alt inamic. Acum, își dau seama că s-ar putea să nu aibă nici măcar acces la armele americane pe care le-au cumpărat de zeci de ani”, a relatat Euractiv .

Mai simplu spus, dacă SUA ar restricționa accesul la un software sau alte informații cruciale necesare pentru operarea sistemelor, europenii ar fi sever constrânși în capacitatea lor de a reacționa la amenințări.

Cu toate acestea, după decenii de „cumpărare americană”, Europa are puține opțiuni.

Unele guverne au răspuns printr-o intensificare a comenzilor americane pentru a câștiga încrederea președintelui american. Țările de Jos, de exemplu, au decis să mențină decizia de a investi în F-35, cel mai recent avion de luptă american, la fel ca și Belgia și Cehia. Norvegia, între timp, a suplimentat comanda de avioane F-35 .

Pe de altă parte, ministrul suedez al apărării și-a exprimat dorința de a rămâne precaut cu privire la cumpărarea mai multor echipamente de la Washington, în timp ce ministrul apărării din Portugalia a sugerat să nu semneze un acord F-35 și a cerut prudență cu privire la achizițiile viitoare din SUA. Noul premier canadian Mark Carney a ordonat, de asemenea, o revizuire a comenzilor sale de F-35.

Bucur Marcu: „SUA pot controla țintele care sunt lovite cu armament american”

Analizăm acest risc pentru Europa și pentru România, cu experta în securitate europeana Iulia Joja, generalul (r) Virgil Bălăceanu și analistul de politică externă Hari Bucur-Marcu.

Hari Bucur Marcu, expert internațional în probleme de politici de apărare naționale, conectat foarte bine la realitățile de la Washington, susține că „dacă intenționăm să folosim armamentul american împotriva americanilor, nu va merge.”

De exemplu, în zona de luptă aeriană, sistemele precum Patriot din construcție sunt concepute să poată lovi doar avioane inamice, explică el. „Din construcție, racheta pe care o trimiți spre acel avion știe dacă avionul pe care urmează să lovească este inamic sau amic. Codurile care dialoghează între țintă și rachetă sunt codurile cele mai secrete”, detaliază specialistul.

Acesta este motivul pentru care armamentul american, sisteme precum Patriot sau avioanele F-16 sau F-35, nu este vândut oricărui client care este dispus să plătească.

„Și atunci americanul a zis: „eu îți dau acest armament dar poți să-l folosești doar asupra țintelor pe care vreau eu să le lovești. Asta nu este o surpriză. Ar fi absurd să construiască cineva o armă, să o dea unei țări care devine inamic și să-i permită s-o folosească împotriva lui”.

Bucur Marcu susține că deocamdată ReArm Europe înseamnă doar disponibilitate politică pentru reînarmarea Europei, dar nu avem o strategie, nu avem un plan, nu aveam directive de planificare, nu avea nimic.

„Deci e prematur să discutăm acum de unde se va cumpăra armamentul. În context, bineînțeles că se vorbește că dacă tot avem banii ăștia, de ce nu i-am cheltuit la noi?”, completează analistul.

„Deocamdată acest ReArm Europe este o cerință americană”

L-am întrebat pe expert, în acest context în care SUA practic pot să dispună de utilizarea armamentului vândut altor țări, ce ar trebui să facă România. Să urmeze exemplul unor țări precum Portugalia și Canada și să renunțe la cumpărarea de armament american sau să urmeze altă strategie?

„Deci, deocamdată acest ReArm Europe este o cerință americană. Deși există o retorică de asta, anti-Trump în toată Europa, deciziile care se iau politic în Europa sunt ghidate de americani, adică îi satisfac pe americani. Asta trebuie foarte bine înțeles, că unii au rămas cu impresia că noi ne înarmăm ca să ne luptăm cu americanii, ceea ce este absurd, pentru că ne-ar trebui vreo 200 de ani ca să ajungem din urmă”, a explicat fostul coordonator academic al Centrului de Studii NATO din București.

Europa în NATO contează ca putere militară în momentul de față circa 32-34%, aici incluzându-i și pe britanici și pe norvegieni, explică analistul.

„Există preferința europeană pentru achiziția de armament, deși America zice că până când vor exista alternative europene, să se cumpere armament american, mai ales că există un deficit comercial substanțial. Europa câstiga de pe urma Americii anual peste 260 de miliarde de dolari din schimbul comercial și americanii vor să reducă din acest deficit. Și atunci, una din soluții este ca să cumpere Europa mai mult de la americani”, a mai arătat Bucur-Marcu.

El a susținut că după întâlnirea Trump-Zelenski din Biroul Oval, America a făcut o demonstrație de forță: „A oprit ajutorul militar, inclusiv posibilitatea Ucrainei de a folosi armamentul american.”

„Noi fără americani nu existăm din punct de vedere al securității naționale”

„La noi situația este următoarea. Deci noi fără americani nu existăm din punct de vedere al securității naționale. Deci noi nu am fi intrat în NATO fără americani, nu am fi avut scutul de la Deveselu fără americani, n-am fi avut garanții de securitate. Deci nu e vorba că ne dau americanii arme. E vorba de faptul că americani și-au asumat o responsabilitate să fie parteneri strategici cu România, inclusiv în situații de securitate națională”, a răspuns analistul.

Cum ar fi România din punct de vedere securitar fără SUA? „Noi dacă ne dublăm produsul intern în brut față de cât îl avem acum și investim dublu față de cât investim acum în apărare, am fi capabili să ne apărăm fără americani cam în 50 de ani. Noi nu ne apărăm numai de ruși, ne apăram de absolut oricine”, a concluzionat Hari Bucur Marcu.

Joja: „SUA pierde cel puțin un bilion de dolari”

„Acum, Europa nu mai are niciun interes să cumpere arme din SUA, din multe motive”, susține specialista în securitate Iulia Joja.

Ea crede că ucrainenii se vor adapta cu arme care nu sunt produse în SUA: „Cum au învățat să lupte cu sisteme Patriot, Himars și avioane americane, vor învăța și pe alte sisteme. Nu asta este problema”.

Joja susține că industria de armament a SUA ar avea de suferit dacă Europa nu va mai cumpăra:

„În ultimii trei ani de război, europenii și-au crescut bugetul apărării în medie cu 31%. Prea încet și insuficient, spun americanii, dar am crescut bugetul militar cu 31%. Cu o mare parte din acest buget militar, mic, mediu, mare, cum vrem să-l considerăm, am cumpărat arme. Două treimi din achizițiile făcute în 2024, ca exemplu, s-au dus în Statele Unite”.

În acest moment, UE va crește în continuare bugetul militar. „Și avem aceste bani, că sunt împrumut, că sunt bani puși pe masă, avem niște bani puși deoparte, într-un mod sau altul,, cel puțin 800 de miliarde de euro. Plus ce mai avem la nemți pentru infrastructură și armament, 500 de miliarde de euro, deci foarte mulți bani în comparație cu ce am avut până acum. Din acești bani, zero euro se vor duce în Statele Unite”, susține Iulia Joja.

Totuși, este posibil ca într-o primă fază, spune experta, să se mai facă achiziții din SUA, dacă nu găsim din alte părți, dar nu vor fi sume mari.

„În acest context, asta înseamnă că americanii au pierdut pentru următorii ani sute de miliarde către un bilion de dolari. Și asta în condițiile în care, formal, negocierile încă nici nu au început. Deci, astea sunt costurile pe care deja și le-au autoimpus americanii, un calcul pe care l-am spus în mai multe rânduri la televizoarele americane, la posturile de televizor americane. Ca să știe alegătorii americani cât îi costă politica transatlantică a lui Donald Trump”, a explicat experta.

În condițiile astea, Donald Trump ce face? „Impune tarife Uniunii Europene care înseamnă pentru consumatorul american și mai mari costuri.”

Ce se va întâmpla dacă SUA vând arme Rusiei

Pot să deschidă americanii o relație comercială cu privire la armament cu Rusia? „Ar fi ciudat și lăsând la o parte costurile politice la nivel global, din punct de vedere financiar ar fi o decizie extrem de proastă. Dacă economic, prioritatea administrației Trump e să facă bani, bugetul UE e mai mare decât al SUA și UE e unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA. Rusia are un PIB foarte mic, similar cu cel al Spaniei. Eu le urez succes dacă vor să facă bani cu rușii vânzându-le arme. Ar fi o decizie istoric de catastrofală”, a susținut Iulia Joja.

La nivel global, cea mai importantă relație de politică externă și comercială a Statelor Unite este cea cu Europa. „Dar Statele Unite, de asemenea, au aliați importanti cu putere comercială importantă în alte părții ale lumii și ne uităm în special la Japonia, Coreea de Sud, Australia și alte mari puteri în comerciale din Asia. Aceste țări sunt la fel de speriate de ce se întâmplă cu politica Statelor Unite precum sunt europenii. Și de ani de zile se uită la acest război drept reprezentativ pentru viitorul lor. Adică Statele Unite îi vor ajuta dacă sunt atacați aliații din Asia de China sau nu?”, explică specialista.

Din moment ce SUA desconsideră relația cea mai importantă, anume cea cu Europa, concluzia pe care o trag partenerii și aliații asiatici ai SUA este că America n-are niciun motiv să-i ajute nici pe ei.

„Nu am văzut o retorică sau o politică agresivă vizavi de China în acest mandat Trump, dar am văzut-o vizavi de aliați și parteneri. Că vorbim de Europa, că vorbim de Canada, foarte important și emblematic. Ei bine, aceste țări deja și-au făcut alegerile. Ei se aliază cu Europa, nu cu Statele Unite. Australia s-a oferit să trimită soldați în Ucraina. Japonia, cel mai important aliat a Statelor Unite în Asia, a spus că indiferent ce vor face Statele Unite, Japonia va continua ajutorul militar pentru Ucraina”, arată Iulia Joja.

Până și Turcia a susținut că în cazul în care Statele Unite se vor retrage din NATO, dorește o nouă formațiune sau o înlocuire a formatului NATO fără americani, a mai arătat experta.

„Astfel, dacă Statele Unite întorc armele împotriva propriilor aliați și parteneri, nu au niciun motiv să-i ajute pe turci sau pe japonezi sau pe australieni”, a concluzionat specialista.

„România ar trebui să caute furnizori de încredere de armament, SUA nemafiind de încredere”

Dacă programul ReArm Europe va continua și se va ajunge la o ruptura totală cu SUA, ce va face România cu sistemele Patriot și celelalte arme cumpărate de la americani?

„Trebuie să ne descurcăm cu ce avem. Trebuie să cumpărăm mai mult armament, dar asta trebuia să facem oricum, și să ne bazăm pe ingeniozitatea românului și a altor europeni de a face ca aceste sisteme să funcționeze în vreme de război”, explică specialista.

Joja amintește și despre „kill switch”, capacitatea de a face ca, de exemplu, avioanele F-35 să nu poată să pornească motorul: „Din aceste motive, în ultima săptămână, Portugalia și Canada și-au anulat contractele de F-35. Decizia pentru care au fost anulate aceste contracte majore, un F-35 costă cât multe F-16, a fost luată după ce Statele Unite au întrerupt ajutorul militar pentru Ucraina timp de câteva zile. Americanii, în ciuda faptului că avioanele F-16 sunt vechi și nu foarte digitalizate, au reușit de la distanță să blocheze funcționarea, măcar parțială, a avioanelor F-16 din Ucraina”, explică specialista.

Senatorul Mark Kelly, general în retragere, care tocmai s-a întors din Ucraina, a povestit presei, relatează Joja, cum a văzut cu ochii lui, cum o parte din funcțiunile avioanelor F-16 nu au putut fi folosite în acele zile în care americanii au întrerupt ajutorul.

„Deci, din punct de vedere al achizițiilor, și listei de achiziții din România în ceea ce privește armamentul, eu sper că responsabilii acum, în ceasul al 12-lea, cu toții suntem în situația asta, nu numai românii, recalculează rapid, rapid tot ce mai este de salvat din punct de vedere al contractelor și al banilor și statul român își redirecționează interesul și achizițiile către produse care sunt de încredere, de la furnizori de încredere, pentru că Statele Unite, rezultă din această chestie, că nu sunt parteneri de încredere ”, a concluzionat experta.

Bălăceanu: Ce facem cu Patrioturile americane din România?

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, susține că în ceea ce privește achiziția de armament, România trebuie să ia în calcul ce se va întâmpla pe plan european.

„Am să ofer un exemplu. Germania are o inițiativă, se numeste SkyShield. Sunt 19 state care au aderat la inițiativa, inclusiv România. Aceasta presupune utilizarea echipamentelor de apărare antiaeriană Skyranger, le produc germanii, plus un alt sistem german, IRIS-T, iar la următorul nivel – rachete Patriot și la ultimul nivel rachele israelene Arrow 3. Atâta timp cât ele sunt în inventarul statelor europene își mențin valabilitatea, chiar dacă se pot crea dificultăți legate de licențele de folosire, de updaptare, mai ales a soft-ului, în momentul în care folosești sistemul respectiv pentru o acțiune propriu-zisă”, a arătat generalul.

Însă, Europa are și scutul antirachetă care este destinat apărării Statelor Unite. „Iar sistemele Patriot din Europa, nu numai cele americane, dar și cele achiziționate de europeni, sunt o parte a acestui sistem. În mod sigur, când vorbim de protejarea scutului antirachetă, pentru apărare aeriană și antirachetă la niveluri medii, se iau în calcul și capabilitățile bateriilor Patriot dislocate pe teritoriul României. Să nu ne îngrijorăm din punctul acesta de vedere. Același lucru este valabil și pentru Polonia”, a explicat Bălăceanu.

Situația este similară pentru mai multe țări europene.

Bălăceanu susține că la Capul Midia, de mai mult timp, este dislocat un sistem anti-aerian francez similar cu Patriot.

„Apare această mixtare inclusiv în privința apărării anti-aeriene, iar la polonezi a apărut mixtarea și din punct de vedere a tehnicii blindate, în primul rând a tancurilor. Polonezii vor avea tancuri Abrams, vor avea tancuri Leopard, vor ave tancuri K2 sud coreene. Sigur că bine ar fi să avem niște capabilități interne, să produci sistemul respectiv de rachetă, tu ca țară, pentru că altfel îți asiguri securitatea aprovizionării producției și aprovizionării. În situații de criză, lanțurile de aprovizionare se scurtcircuitează. Iar respectarea contractelor nu mai este aceeași”, detaliază generalul.

„Nu este un motiv de îngrijorare”, a subliniat generalul.

„Ar trebui să ne asociem și noi la producția europeană”

Dacă americanii nu mai vor să ne livreze rachete pentru Patriot? „Păi rachetele le avem, avem peste 200 de rachete, două tipuri de rachetă. Problema care se pune este să-ți licențieze soft-ul în momentul în care va trebui să le folosești. Dar, repet, nu lasă ei rachetele noastre Patriot operaționale ca să apere și scutul de la Deveselu? Trebuie să mergem cu logica până la capăt. Ar trebui să-și retragă scutul. Noi realizăm prin propriile mijloace și apărarea Statului Unite”, explică el.

Generalul subliniază că România acționează în sprijinul securității Statelor Unite.

Pe termen scurt, mediu și chiar lung, ar mai trebui România să cumpere armament din SUA? „Deocamdată proiectele nu sunt dirijate către americani. Să le epuizăm pe cele pe care le-am contractat deja. Deci deocamdată să finalizăm ceea ce am contractat cu americanii și vedem după aceea ce ne oferă piața europeană. Neacademic spus, ar trebui să ne lipim și noi de producția europeană, deoarece trebuie să producem și România”, a concluzionat generalul.