Turcii votează duminică, 28 mai, în turul doi al alegerilor prezidențiale, între actualul președinte Tayyip Erdogan și contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu, un scrutin care va decide dacă președintele își va continua domnia începută în 2003.

Reuters a pregătit un ghid pentru turul doi, în care sunt prezentați cei doi candidați și problemele cheie, precum și detalii despre cum s-au desfășurat alegerile parlamentare din 14 mai, când s-a desfășurat și primul tur al alegerilor prezidențiale.

Rezultatele din primul tur

Turcii vor alege un președinte pentru un mandat de cinci ani. În primul tur de scrutin din 14 mai, Erdogan a obținut 49,5% din voturi, fiind la mică distanță de majoritatea necesară pentru a evita un nou tur de scrutin în cadrul unui vot considerat un referendum asupra regimului său autocratic.

Kilicdaroglu, candidatul unei alianțe de opoziție formată din șase partide, a primit 44,9% din voturi. Candidatul naționalist Sinan Ogan s-a clasat pe locul al treilea, cu 5,2% de susținere, și a fost eliminat. Rezultatul a contrazis sondajele, care îl dădeau pe Kilicdaroglu pe primul loc.

Un referendum din 2017 a aprobat la limită inițiativa lui Erdogan de a spori puterile președinției, făcându-l pe președinte șef al guvernului și eliminând funcția de prim-ministru.

În calitate de președinte, Erdogan stabilește politica privind economia, securitatea, afacerile interne și internaționale ale Turciei.

Candidații care se luptă pentru sufletul Turciei

Recep Erdogan

La mai bine de 20 de ani de la venirea la putere a lui Erdogan și a partidului său AKP, acesta speră să își prelungească mandatul de cel mai longeviv conducător al Turciei moderne.

Performanța sa puternică din 14 mai, când a reușit să mobilizeze alegătorii conservatori, a sfidat previziunile privind dispariția sa din politica Turciei.

Victoria ar consolida dominația unui lider care a transformat Turcia, remodelând statul secular fondat în urmă cu 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa pioasă, consolidând în același timp puterea în mâinile sale, în ceea ce criticii săi consideră a fi un marș spre autocrație.

Erdogan a primit sprijinul ultra-naționalistului Sinan Ogan, ceea ce a consolidat avantajul actualului președinte și a îngreunat munca lui Kilicdaroglu în turul doi.

La votul parlamentar din 14 mai, sprijinul pentru AKP-ul lui Erdogan a scăzut cu șapte procente față de cele 42,6% pe care le-a obținut la alegerile din 2018, dar, ținând cont că alianța care îl sprijină se bucură de o majoritate parlamentară, acesta a cerut alegătorilor să îl susțină pentru a asigura stabilitatea politică.

Kemal Kilicdaroglu

Kilicdaroglu este atât principalul candidat al opoziției, cât și președintele CHP, partid înființat de Mustafa Kemal Ataturk - fondatorul Turciei moderne.

El a oferit alegătorilor o platformă incluzivă și a promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar și independența sistemului judiciar, despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidența.

Cu toate acestea, din 14 mai, retorica sa a luat o turnură dură, în timp ce se adresează alegătorilor naționaliști în încercarea sa de a-l depăși pe Erdogan, promițând să trimită înapoi milioane de refugiați.

Partidele prokurde din Turcia și-au reafirmat sprijinul pentru Kilicdaroglu în turul doi, fără a-l numi, la o zi după ce au criticat dur un acord pe care acesta l-a încheiat cu Partidul Victoriei, de extremă dreapta și antiimigranți.

Liderul ZP, Umit Ozdag, a declarat miercuri sprijinul partidului său pentru Kilicdaroglu, într-un potențial impuls pentru liderul CHP, contracarând impactul sprijinului lui Ogan pentru Erdogan. ZP a obținut 2,2% din voturi la alegerile parlamentare.

Miza votului de duminică

Votul va decide nu doar cine va conduce Turcia, un stat membru NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci și cum va fi guvernată, încotro se va îndrepta economia sa, pe fondul unei crize profunde a costului vieții, precum și forma politicii sale externe.

Criticii lui Erdogan spun că guvernul său a pus botniță disidenței, a erodat drepturile fundamentale și a adus sistemul judiciar sub dominația sa, acuzație negată de oficiali.

Și economia Turciei este în centrul atenției. Economiștii spun că politica neortodoxă a lui Erdogan de a avea rate scăzute ale dobânzii, în ciuda prețurilor în creștere, a fost cea care a dus la o inflație de 85% în 2022, iar lira s-a prăbușit la o zecime din valoarea sa față de dolar în ultimul deceniu. Kilicdaroglu s-a angajat să revină la o politică economică mai ortodoxă și să restabilească independența băncii centrale turcești.

În ceea ce privește afacerile externe, sub conducerea lui Erdogan, Turcia și-a sporit puterea militară în Orientul Mijlociu și în afara acestuia, a strâns legăturile cu Rusia, iar relațiile cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite au devenit tot mai tensionate.

Turcia și Națiunile Unite au intermediat, de asemenea, un acord între Moscova și Kiev pentru exporturile de grâu ucrainean, iar Erdogan a anunțat săptămâna trecută o nouă prelungire de două luni.

Cine va decide viitorul națiunii

Peste 64 de milioane de turci au dreptul să voteze la aproape 192.000 de secții de votare, dintre care peste 6 milioane au votat în premieră pe 14 mai. Există 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat între 20 și 24 mai.

Secțiile de votare din Turcia se deschid la ora locală 8.00 și se închid la ora 17.00 pe 28 mai. Vânzarea de alcool este interzisă în ziua scrutinului.

Prezența la vot la alegerile din Turcia este, în general, ridicată. Pe 14 mai, prezența a fost de 87,04% din alegătorii eligibili, cu un nivel de 88,9% în Turcia și 49,4% în străinătate.

Rezultatele

Conform regulilor electorale, știrile, previziunile și comentariile despre vot sunt interzise până la ora locală 18.00, iar presa are voie să relateze rezultatele alegerilor începând cu ora 21.00.

Cu toate acestea, Consiliul Electoral Superior poate permite presei să prezinte rezultatele mai devreme și, de obicei, o face. Rezultatele de duminică seară vor apărea probabil mai devreme decât pe 14 mai, având în vedere că buletinul de vot este mai simplu.