Kelemen la comemorarea Revoluţiei din 1956: Naţiunea maghiară să fie una de succes în Europa
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a făcut apel, joi seară, la Miercurea Ciuc, la comemorarea Revoluţiei din 1956, la unitatea naţiunii maghiare, care trebuie să devină ”una de succes în Europa”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
”Naţiunea noastră comună (maghiară - n.r.) trebuie să fie unită şi pentru faptul că istoria a dovedit că putem conta doar pe noi. Un obiectiv comun este ca naţiunea maghiară să fie una de succes în Europa. Un obiectiv comun este că după un secol XX care ne-a adus numai nenorociri, să ne construim societatea în aşa fel încât să nu comitem greşelile secolului trecut sau să le reparăm pe cele pe care le-am făcut, să cunoaştem trecutul, dar să nu pierdem din vedere viitorul”, a declarat Kelemen Hunor cu prilejul comemorării Revoluţiei anticomuniste din 1956.
Preşedintele UDMR a spus că dorinţa de libertate este una dintre valorile de bază ale umanităţii, care ”nu poate fi călcată în picioare”, iar cei care au încercat să o reprime ”mai devreme sau mai târziu au luat bătaie”.
”Cu şenilele tancurilor pot fi reduşi la tăcere oamenii, pot fi împuşcaţi în ceafă, pot fi spânzuraţi, dar ideea libertăţii nu poate fi sufocată. În Ardeal, dorinţa de libertate s-a legat cu refuzul faţă de dictatura comunistă. În acele zile, dorinţa de libertate a ungurilor a ieşit la suprafaţă cu o putere nemărginită şi a trecut peste hotare. Era primul mesaj care a spus că comunismul poate fi dat jos. Pentru prima oară s-a transmis mesajul că maghiarii nu-i acceptă pe tirani şi că dictatura este doar o putere pusă cu forţa peste un popor care iubeşte libertatea”, a apreciat Kelemen.
Totodată, preşedintele UDMR a susţinut că Revoluţia din 1956 este ”un câştig moral” care a creat solidaritatea ce a îngenuncheat ”cea mai brutală dictatură din secolul 20”, dar şi ”o tragedie” care a făcut multe victime, inclusiv instituţionale.
”În Ardeal, Revoluţia din '56 a avut ca victime chiar şi instituţii. Trebuie să judecăm dictatura comunistă, dar nu vom scăpa de moştenirea trecutului până când nu vom restabili spiritualitatea Universitatăţii Bolyai, de exemplu, care a fost una dintre victimele Revoluţiei din '56. Moştenirea trecutului ne obligă ca în mod cinstit şi onest, fără echivoc, şi în mod hotărât să spunem şi să cerem reconstruirea victimelor instituţionale ale Revoluţiei din '56”, a spus Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a participat, joi, la Miercurea Ciuc, alături de mai multe personalităţi ale comunităţii maghiare, între care preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Toro T. Tibor, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, şi parlamentari UDMR, la comemorarea Revoluţiei anticomuniste din 1956.
Manifestările comemorative organizate în Miercurea Ciuc, la care au participat aproximativ 300 de persoane, au debutat la statuia "Gloria Victis”, amplasată în faţa Consulatului General al Ungariei, unde au fost depuse zeci de coroane de flori, şi au continuat cu un spectacol la Casa Artelor.
Revoluţia din 1956, împotriva dictaturii bolşevice şi a ocupaţiei sovietice, a început în 23 octombrie printr-o demonstraţie paşnică a studenţilor de la Budapesta, dar s-a transformat rapid într-o revoltă populară. În câteva centre universitare transilvănene, dar şi la Bucureşti, au avut loc proteste ale celor care s-au solidarizat cu ideile revoluţionarilor de la Budapesta.
După înăbuşirea sângeroasă a revoluţiei de către trupele sovietice, şi în România au urmat sute de arestări şi zeci de persoane au fost executate. La Revoluţia din 1956, la Miercurea Ciuc au murit 10 persoane, iar 30 de tineri saşi, 30 de români şi 77 de tineri maghiari au ajuns după gratii.
