Kelemen Hunor: Nu putem guverna, dacă riscăm peste doi ani să nu intrăm în Parlament
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la Consiliul Reprezentanţilor Unionali de la Târgu Mureş, că pentru Uniune "guvernarea nu poate fi un obiectiv, ci un mijloc", atrăgând atenţia că formaţiunea nu poate guverna dacă riscă să nu intre în Parlament peste doi ani.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, în faţa delegaţilor la Consiliul Reprezentanţilor Unionali de la Târgu Mureş, că acest an a consemnat mai multe premiere pentru Uniune, printre care faptul că la începutul anului a decis să facă parte dintr-o coaliţie de guvernare alături de PSD, iar după nouă luni Consiliul Permanent a propus ieşirea de la guvernare.
"Pentru UDMR, guvernarea nu poate fi un obiectiv, ci un mijloc. Putem vorbi de modelul finlandez, suedez, unde, indiferent de ideologie, partidul respectiv face parte din guvernare. Noi am încercat să facem acest lucru, ţinând seama că majoritatea votanţilor noştri au susţinut intrarea la guvernare. Şi azi consider că a fost o decizie corectă acea propunere. Consiliul Permanent a decis, după nouă luni, să propună ieşirea de la guvernare. E nevoie de o explicaţie", a spus Kelemen Hunor.
El a arătat că un politician poate face două greşeli: să nu asculte vocea votanţilor, respectiv să asculte exclusiv ce spun cetăţenii, întrucât "nu poate să-i mulţumească pe toţi".
Potrivit preşedintelui UDMR, un politician "trebuie să ştie să gestioneze corect lucrurile şi când să ia decizii".
"Ascultând vocea votanţilor noştri, am considerat că decizia cea mai bună e ieşirea de la guvernare. Am considerat că e bine să luăm decizia, luând în considerare şi sondajele de opinie. În turul II au participat mai mulţi maghiari decât în primul, chiar dacă niciun candidat nu a avut un mesaj pentru etnicii maghiari. (...) Maghiarii în turul II au avut un vot de protest. Trebuie văzut că s-a mişcat un strat de votanţi pe care nici noi, nici un alt candidat maghiar n-a reuşit să-i mobilizeze. Ei nu cred în noi. Doare, dar trebuie să vedem asta. S-a redus drastic numărul celor care cred în această guvernare şi care cred că trebuie să continuăm. Nu poţi guverna dacă nu eşti susţinut. Nu putem guverna, dacă riscăm peste doi ani intrarea în Parlament", a spus Kelemen Hunor.
El a adăugat că Guvernul are majoritate şi fără UDMR, a cărei principală "obligaţie" trebuie să rămână reprezentarea intereselor comunităţii maghiare în Parlament.
El a subliniat că "UDMR trebuie să-şi continue propria cale", adăugând că "opoziţia acum nu doreşte să guverneze" şi unii reprezentanţi ai acesteia au încercat chiar să îi convingă pe liderii Uniunii să rămână la guvernare.
"Deci noi nu dorim să ieşim de la guvernare ca să ne alăturăm opoziţiei şi să formăm majoritate parlamentară. Sunt întrebat la ce ne putem aştepta în următoarea perioadă. Unii spun că trebuie modificată Constituţia, noi spunem că e nevoie de o Constituţie nouă, ceea ce poate fi doar după alegerile parlamentare. Unii vor un nou cod electoral, şi-au dat seama că am avut dreptate. Unii vor alegeri anticipate, deşi nu au interes de guvernare. Cred că în domeniul economic trebuie să adoptăm strategii economice, care nu pot fi prescrise de alegeri şi care vor aduce rezultate - în educaţie, sănătate, infrastructură, dezvoltarea infrastructurii, rezolvarea relaţiilor româno-maghiare pe termen lung. Întâmplările din ultimele zile atestă că ar fi nevoie de un acord între majoritate şi minoritate naţională, care să garanteze că nicio schimbare, nicio întâmplare politică nu ne va aduce atingere drepturilor", a afirmat Kelemen Hunor.
El s-a referit în continuare la "cazul Miko", apreciind că este "o decizie periculoasă" faptul că a fost condamnat Marko Attila, "care a luat o decizie cu bună credinţă" şi "nu a luat nimic de la nimeni, doar a aplicat legea", precum şi la cazul unui prefect (din Covasna), care "spune că a primit instrucţiuni şi luptă împotriva plăcuţelor trilingve, împotriva imnului maghiar şi simbolurilor maghiare".
"Îi putem spune că nu poţi câştiga un război împotriva unui imn, împotriva folosirii limbii, împotriva simbolurilor. Aceste probleme, la 25 de ani de tranziţie, nu pot fi înţelese", a spus el.
Kelemen Hunor a arătat că, la aproape 25 de ani de la înfiinţarea formaţiunii, este timpul să se treacă în revistă ce s-a obţinut pe această cale pe care merge uniunea, arătând că "drumul" pe care UDMR a "construit", alături de maghiarii din România, nu a fost unul uşor şi că există atât rezultate, cât şi eşecuri.
"Dorim stat de drept, drepturi comunitare, dreptul de folosire a limbii materne, aderarea la instituţiile euroatlantice. Acestea au fost obiectivele pentru care am luptat şi am muncit. Unele obiective au fost îndeplinite, altele încă nu. Trebuie să facem un inventar, să ştim care a drumul de urmat", a declarat Kelemen Hunor.
El a adăugat că drepturile obţinute sunt "ceva normal" pentru generaţia care a crescut după Revoluţie, care are poate "obiective şi planuri pe care noi nu le înţelegem", întrucât cei care au devenit adulţi în timpul crizei "au perspective diferite" şi că, din acest motiv, Uniunea are nevoie de "o restructurare".
"Nu că au întors spatele politicii, dar trebuie să ştim cum ne adresăm. După 25 de ani, mulţi s-au îndepărtat de noi, de politică, de politicieni, nu cred că politica e şi pentru ei. E nevoie de o restructurare a obiectivelor, schimbarea e ireversibilă. Nu putem face precum cei din tren - ei stau pe loc, doar peisajul se schimbă", a spus Kelemen.
El a menţionat că UDMR crede în respectarea drepturilor minioritare şi trebuie să continue eforturile şi lupta pentru identitate.
"După 25 de ani, chiar dacă am aderat la UE, nu înseamnă că putem renunţa la instituţii ale reprezentanţei noastre. Am putut vedea că ne putem baza doar pe noi. Trebuie să căutăm în continuare alternativele comune. (...) În timp ce, ca aliaţi NATO, în UE creăm poziţii puternice şi avem un preşedinte german, în România se întâmplă astfel de lucruri, sunt sacificii colaterale. Procurorii împuşcă de două ori, după care te întreabă dacă ai supravieţuit. (...) Nu putem fi sacrificii colaterale, după 25 de ani. Maghiarii au susţinut valorile despre care am crezut că ne garantează viitorul comunităţii noastre. E nevoie de o restructurare. Nu e suficient să credem într-o reprezentanţă politică puternică, trebuie să creadă în asta fiecare maghiar din România", a spus Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR a subliniat că "datoria" reprezentanţilor Uniunii este de a consolida şi reda această credinţă celor care şi-au pierdut-o, atrăgându-le atenţia că trebuie să fie "credibili şi atractivi din punct de vedere politic", "flexibili şi înţelegători", întrucât "şi lumea se schimbă în jurul nostru".
"Alianţa noastră trebuie regândită. Nu trebuie să renunţăm la ea, alegătorii noştri trebuie să ne vadă ca un aliat, ca un partener de încredere. Mai avem timp până la Congres să ne gândim la aceste lucruri şi să dăm răspunsuri credibile. Trebuie să mergem mai departe şi să construim pe aceste valori", a conchis Kelemen Hunor.
UDMR a decis în 27 noiembrie, la Consiliul Permanent al Uniunii, ieşirea de la guvernare, recomandarea urmând să fie validată în şedinţa CRU de sâmbătă, de la Târgu Mureş.
