Botoșani, unul dintre cele mai sărace județe din România, are de fapt un potențial agricol imens, spun specialiștii în domeniu. Datorită caracteristicilor sale geografice, dar și a tradițiilor agro-zoo ale localnicilor, această zonă nord-moldavă poate hrăni mai bine de 10% din populația țării.

Botoșani, conform statisticilor naționale, este unul dintre cele mai sărace județe din România. Mai precis, după criteriul PIB-ului pe cap de locuitor, județul Botoșani ocupă penultimul loc, după Vaslui. Cu toate acestea, în mod paradoxal, acest județ sărac are de fapt un potențial uriaș, mai ales din punct de vedere agricol. De altfel, în anii comunismului era supranumit „Bărăganul Moldovei” datorită producțiilor, dar și a capacității sale agricole. În prezent, spun specialiști în agricultură, acest județ sărac de la capătul României are capacitate de a hrăni mai bine de 10% din populația României.

Cel mai sărac județ din țară poate hrăni peste 2 milioane de români

Ionică Nechifor este un fermier și cercetător cu experiență în domeniul zootehnic, mai ales în creșterea ovinelor, în județul Botoșani. Acesta, spune că județul are o capacitate uriașă de producție în domeniul agricol, fiind capabil să depășească cu mult nevoile populației locale. Adică poate hrăni și alte județe, dar este capabil și de un export susținut de produse agricole de bună calitate. ” Județul Botoșani poate hrăni circa două milioane de cetățeni, și noi suntem 370.000. Deci avem un potențial extraordinar”, spune Ionică Nechifor.

Județul cu unul dintre cele mai fertile soluri din România

Afirmațiile specialistului botoșănean sunt susținute de o serie de caracteristici economice și geografice ale Botoșaniului. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren arabil, cu o calitate a solului greu de egalat. La Botoșani se află celebrul cernoziom cambic de Mileanca, un sol care dacă este cultivat la timp dă producții record. ”În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcţiei Agricole Botoșani.

Cea mai mare suprafață cultivată în județul Botoșani a fost de 300.000 de hectare, în perioada comunistă, acest județ fiind considerat aur curat, din punct de vedere agricol. Și în prezent, în județul Botoșani se obțin performanțe agricole deosebite. De exemplu, în anul 2021, Botoșani se afla în top 10 județe la nivel național cu o mare influnță în obținerea rating-ului de ”excepțional” aplicat culturilor de grâu. În acel an, Botoșani a fost singurul județ din România care a depășit media națională la producția de grâu, cu peste 85.000 de tone. Cu toate acestea, cultura principală în județul Botoșani este porumbul, cultivat pe o suprafață de peste 100.000 de hectare. În ultimii trei ani, însă, seceta a făcut ravagii în agricultura botoșăneană, județul nord-moldav fiind printre cele mai calamitate din țară, înregistrând o criză fără precedent.

Județul oilor unicat în Europa, dar și al vacilor cu lapte special

Și din punct de vedere zootehnic, Botoșaniul are un potențial extraordinar. O parte a județului are relief de stepă, ideal pentru creșterea animalelor. Un brand zootehnic al Botoșaniului este oaia karakul de Botoșani, o creație genetică unicat la nivel european. Această rasă a fost dezvoltată la Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, începând cu anul 1948. A fost omologată în anii '80, dar este perfecționată în permanență. Karakulul de Botoșani s-a născut prin încrucișări genetice între karakulul din Uzbekistan și țurcana autohtonă, rezultând o specie rezistentă și performantă. Karakulul de Botoșani este o vedetă a târgurilor internaționale, cu pielicelele sale absolut superbe. Se remarcă mai ales cea de un negru strălucitor, numită ”astrahan”, preferata lui Nicolae Ceaușescu.

De altfel, pielicelele de karakul de Botoșani au câștigat în 2009, la Messe Berlin, un târg expozițional, aflat în top 10 mondial, un premiu foarte important. Pielicelele karakulului de Botoșani sun căutate în Canada, Rusia, Ucraina și Germania. În plus, carnea acestei speci este foarte apreciată în lumea arabă. Pe lângă oierit, există la Botoșani o tradiție aparte a creșterii vacilor de lapte. Mai ales în Valea Bașeului, o câmpie plină cu plante medicinale, laptele vacilor are un gust delicios, unic în Europa. Județul Botoșani, de altfel, se află în top național din punct de vedere al șeptelului. Tocmai de aceea, în acest județ, se află mulți procesatori de lapte, cu produse tradiționale de top, recunoscute la nivel național dar și internațional. Inclusiv brânza de oaie din județul Botoșani are un gust deosebit, mai ales dacă este de la karakulul de Botoșani.

Locul de unde provine 30% din carnea aflată în magazinele din România

În județul Botoșani, tocmai datorită tradiției zootehnice, se cresc și animale pentru carne. Sunt ferme mari de porci, de bovine, dar și ovine, special pentru sacrificare. Fermierii au investit masiv în tehnologie vestică dar și ameliorarea raselor. Se cresc inclusiv rase foarte productive pentru carne. Tocmai de aceea, spun specialiștii, aproximativ 30% din carnea care se află în magazinele din România, fie retail, supermarket sau hipermarket este din Botoșani.

Patria usturoiului, a harbuzului și a legumelor proaspete

În județul Botoșani, în zona comunei Copălău, se cultivă cel mai bun usturoi din România, spun localnicii. Este o specie aparte, tradițională, transmisă din tată în fiu. Usturoiul, deosebit de aromat și plăcut la consum al oamenilor din Copălău a devenit cunoscut în toată țara. De altfel, majoritatea localnicilor se ocupă cu această cultură. „Când spui Copălău, spui usturoi. Am avut ocazia să merg oriunde în această ţară. Când spuneam de unde sunt, imediat mă asociau cu usturoiul. Este un adevărat brand local dar eu zic şi naţional. Are o aromă deosebită, nu dă dureri de stomac și este un veritabil antibiotic natural”, spune Mihai Mursă, un localnic din Copălău. La câteva zeci de kilometri de Copălău se află comuna Lunca. Puțini știu că aici este o adevărată patrie nordică a harbuzului, adică a pepenelui roșu.

”Aici la Lunca se cultivă pepeni din tată-n fiu. Oamenii cultivă peste 70 de hectare anual şi pun suflet în tot ceea ce fac. Este cea mai importată moştenire lăsată lor de strămoşi. Se spune că harbujii de Lunca, cum le zicem noi, nu au egal şi că gustul lor nu poate fi confundat”, spune Ovidiu Maxim, din Lunca. În plus, în ultimii 20 de ani, la Botoșani au apărut bazine legumicole puternice, precum cele de la Flămânzi sau Dorobanți, cu producții bune și naturale. „ Bazinul Flămânzi, bazinul Dorobanți, Știubieni, Săveni sau aici lângă municipiul Botoșania avem legumicultori care s-au dezvoltat, au aplicat tehnologie de ultimă generație”, spune directorul de la Direcția Agricolă Județeană.

O perlă a agriculturii românești, ignorată de autorități

Performanțele agricole de astăzi se datorează în cea mai mare parte strădaniei fermierilor, a tradiției deosebite, dar și a fondurilor europene. Există într-adevăr și o componentă guvernamentală, dar insuficientă pentru stimularea capacității extraordinare a județului Botoșani. În cel de-al doilea județ ca luciu de apă din România, o adevărată împărăție a iazurilor, se moare de sete. Irigațiile sunt aproape inexistente. Pentru a beneficia de ele, fermierii trebuie să se grupeze într-o serie de asociații a consumatorilor de apă, să parcurgă etape birocratice nenumărate. În plus, munca micilor fermieri și producători nu este valorificată. Nu au punct pentru desfacere, se luptă aproape de unii singuri pentru a menține tradiția și a supraviețui. Nu sunt puncte de sacrificare pentru ca micii producători să-și vândă legal carnea, prea puține puncte de desfacere pentru lactate și produse tradiționale în rețelele naționale și internaționale. Perla agriculturii din nord nu este promovată aproape deloc.

Nimeni nu știe de regii pepenilor de la Lunca, o activitatea aproape pe cale de dispariție din cauza secetei și a lipsei piețelor de desfacere. Problema secetei poate fi rezolvată ușor prin rețele de apă moderne și irigații, tocmai pentru exploatarea acestui potențial agricol incredibil. ”Trebuie să încurajăm până la urmă consumul local prin toate pârghiile care le avem. Fermirii au nevoie de puncte de sacrificare, puncte gastronomice, piață de valorificare, promovarea produselor pe care le avem în județul Botoșani. Făcând toate astea dăm o speranță și dezvoltăm satul românesc , dezvoltăm această latură, aducem produse sănătoase pe piață pentru toată lumea. Ministerul Agriculurii trebuie să găsească soluții, de măsuri de sprijin și facilități fiscale pentru acești oameni. Pentru micii producători și gospodăriile țărănești dacă nu găsim piață de desfacere și dacă nu încurajăm consumul de produse locale pierdem cea mai importantă pătură socială a județului și a țării”, spun Ionică Nechifor. Specialiștii spun că Botoșaniul este un colos agricol care așteaptă să fie valorificat la nivel național dar și internațional. În tot acest timp, Botoșaniul este lăsat pradă secetei, fără investiții în rețelele de apă, și implicit sărăciei.