Judecătorul Stan Mustaţă vindea sentinţe ca la piaţă: „Gata, caută-l p-ăsta! Marţi intră. Îi dau drumul!”
Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, arestat preventiv, marţi seară, sub acuzaţia că lua mită pentru a da sentinţe favorabile în dosare, îşi oferea serviciile ca la piaţă. El îşi trimitea complicii la locuinţele celor pe care urma să-i judece, după ce le dădea adresele complete – pe care le lua din dosar – şi îşi oferea serviciile ilegale de eliberare contra cost.
Dacă cei contactaţi refuzau propunerea magistratului, aceştia erau ameninţaţi cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti nefavorabile, chiar dacă aveau dreptul la o soluţie favorabilă.
Asta arată procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă, care mai adaugă faptul că membrii grupului infracţional din care judecătorul făcea parte acţionau coordonat, fiecare dintre ei având roluri bine stabilite, astfel încât aportul fiecăruia să se coreleze cu acţiunile celorlalţi în realizarea scopului urmărit.
„Ierarhia acestui grup a fost stabilită de magistratul Mustaţă care a beneficiat de serviciile prestate de către ceilalţi implicaţi în acest caz. Imediat după lider în ierarhia grupării era grefiera Mariana Curea, în pofida anumitor nemulţumiri exprimate de Ion Boraciu şi Florian Alexandru, cei desemnaţi cu „munca de jos“.
Mai mult, în calitate de prietenă a judecătorului, grefiera a beneficiat de avantajele liderului, respectiv, organizarea zilei de naştere la mare, tort, flori, cadouri. De asemenea, rolul acesteia a fost valorificat, din perspectiva funcţiei pe care o deţinea, pentru ca pe viitor, după ce judecătorul Mustaţă se va pensiona, să beneficieze de ajutor“, au menţionat anchetatorii.
Protejaţi din interior
Grefiera Mariana Curea mai avea rolul de a „proteja“ grupul, împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere din partea procurorilor.
„În ziua de 02.04.2014, Mariana Curea le-a explicat inculpaţilor Stan Mustaţă şi Ion Boraciu că instanţa competentă să dispună astfel de măsuri faţă de judecătorul Mustaţă (foto) era chiar Curtea de Apel Bucureşti, sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor mandate. «Nu s-a dat nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi şi la întâia»“, reiese din interceptările aflate la dosar.
Gruparea acţiona pe mai multe paliere
Astfel, aceştia organizau zilnic întâlniri conspirative, asigurate de Ion Boraciu, în biroul acestuia situat pe Şoseaua Colentina din sectorul 2 al Capitalei. Discuţiile despre dosare aveau însă loc în baia apartamentului unde judecătorul trăgea apa de la toaletă sau dădea drumul la apa de la robinet pentru a nu putea fi interceptaţi.
„Aceştia îşi luau măsuri de precauţie, vorbind şoptit la ureche atunci când era vorba despre intervenţiile din dosarele penale şi banii pretinşi în legătură cu obţinerea hotărârilor judecătoreşti. De asemenea, când discutau astfel de subiecte, îndepărtau din cameră telefoanele mobile, în scopul de a nu fi interceptaţi prin intermediul lor. Pentru şi mai multă siguranţă, în timpul discuţiilor judecătorul mai trăgea şi apa de la toaletă sau dădea drumul la apa de la robinet“, se arată în documentul procurorilor.
În timpul acestor întâlniri conspirative se identificau dosarele penale în care judecătorul Mustaţă putea pronunţa soluţii favorabile. Grefiera Mariana Curea verifica pe portalul instanţelor de judecată la ce complet erau repartizate cauzele, după care consulta planificările existente la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, pentru ca, în final, să le comunice celor doi dacă respectivele dosare erau repartizate judecătorului Mustaţă sau altor judecători, prieteni ai acestuia, pe lângă care magistratul susţinea că poate să intervină.
Următoarea etapă era cea de abordare persoanelor care erau dispuse să ofere mită pentru a obţine soluţii favorabile. Acest lucru era făcut prin intermediul inculpaţilor Ion Boraciu şi a lui Florian Alexandru. Aceştia primeau bileţele cu numerele de dosare penale în care eventualii beneficiari a unor sentinţe favorabile, dar şi adresele acestora pentru a-i putea contacta.
Stenograme: „ăla gras a lui Gigi Becali, ăla e avocatul lui”
„Uite, mă, Pantelimon, strada….., a dat cu cuţitu’, tentativă la omor deosebit de grav. Îl cheamă Ion Lincan; Uite, bă, aici, toţi sunt din comuna... A omorât un copil de 15 ani, cu maşina; Alexandru Nicolae Burdoază, are fraudă… are fraudă informatică şi înşelăciune… [neinteligibil]… Bucureşti, sector 6… [neinteligibil]… Aleea … unde dracu’ o fi asta?... numărul……, ăla gras a lui Gigi Becali, ăla e avocatul lui. Dacă ăsta a avut bani să-i dea lu’ ăla, are... Îl găseşti tu! Gata, caută-l p-ăsta! Marţi intră. Îi dau drumul, o zi-două să fie“, erau discuţiile pe care judecătorul şi amicii săi le aveau de câte ori se întâlneau.
După identificarea potenţialilor clienţi, cei doi complici erau trimişi pe teren pentru a le propune inculpaţilor ce urmau să ajungă în faţa judecătorului Mustaţă „ofertele“ transmise de acesta pentru soluţii favorabile sau eliberări.
În cazul în care cei contactaţi refuzau propunerea magistratului, aceştia erau ameninţaţi cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti nefavorabile, chiar dacă aceştia aveau dreptul la o soluţie favorabilă. Ultima etapă era cea în care se încasau banii. Aceştia erau primiţi de către unul dintre membrii grupului, dar nu de către magistrat, iar mita era împărţită tuturor celor implicaţi, de cele mai multe ori în mod egal sau în funcţie de contribuţia adusă.
„Uncheaşul“ Mustaţă a fost enervat de refuzul lui Meme Stoica
La mâna magistratului ar fi trebuit să ajungă şi managerul echipei de fotbal Steaua Bucureşti, Mihai (Meme) Stoica, care, încă de când a ajuns la închisoare, a formulat o cerere prin care solicita anularea pedepsei pe care a primit-o în dosarul „Transferurilor“.
Anchetatorii au redat în referatul prin care au cerut arestarea judecătorului o serie de discuţii între acesta şi unul dintre complicii săi. „Cu ocazia convorbirii din data de 28 aprilie 2014, când la întrebarea inculpatului Ion Boraciu: „Ce ai făcut cu Meme? Mai poţi să faci ceva cu Meme?“, Stan Mustaţă a răspuns afirmativ, condiţionând actul de justiţie de remiterea, cu titlu de mită, a unei sume de bani, fără a preciza valuta: „Cincizeci, patruzeci, treizeci. Sub treizeci dă-l în… [cuvânt obscen]…“, se arată în documentul citat.
Într-o discuţie anterioară, interceptată pe 7 aprilie, între Mustaţă şi Boraciu, judecătorul a adus vorba despre contestaţia în anulare a lui Mihai Stoica. Stan Mustaţă spune că i-a admis în principiu contestaţia în anulare.
„Şi la Meme, la Meme, Nelu (aşa îi spunea magistratul lui Boraciu – n.r.), Nelu, la Meme, I-am admis în principiu, că se admite. Până pe 16, spune-i: Bă, ţi-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe o...(cuvânt obscen)... pe lege, …(neinteligibil)…, să fiu al dracu“, potrivit documentului citat. Însă, spre surprinderea judecătorului, avocata lui Mihai Stoica a refuzat propunerea, lucru care l-a enervat pe acesta.
Ion Boraciu: „Nu vrea, că zice că pe bune iese şi…“. Stan Mustaţă: „Fir-ar mama ei a dracu! Băga-şi-ar …(cuvânt obscen)… în mama ei!“.
20.000 de euro pentru achitare
Într-o altă discuţie, Ion Boraciu îi explică avocatului Tudor Ioniţă, suspect în acest dosar, faptul că în schimbul a 20.000 de euro, Stan Mustaţă îi poate achita clientul.
Ion Boraciu:„Constantinescu şi p-ăia, să-i ierte. Că până la urmă au făcut fapte. …[neinteligibil]… a luat nu ştiu câte milioane de euro, mi-a zis în faţă, am fost la ei acasă …[neinteligibil]…. Tudor Ioniţă: „Îhî. Şi cât vrea?“, Ion Boraciu: „Zece mii cu zece mii. Să-i dea achitare. Nu ţi se pare normal?“, Tudor Ioniţă: „Păi, da“.
Discuţia dintre cei doi, susţin procurorii, a pornit de la faptul că, anterior, Boraciu aflase prin intermediul unei cunoştinţe pe care o ştia doar sub numele de „Marcel“, despre faptul că o persoană cu numele „Gigi Constantinescu“ este judecată într-un dosar penal aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. În acest sens, „Marcel“ l-a întrebat dacă poate să îi obţină acestui inculpat o soluţie favorabilă prin intermediul judecătorului Mustaţă, zis „Uncheaşu“, ştiind că este prieten cu acesta şi că este judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
Intervenţii la judecătoarea Viorica Costiniu
La un moment dat, Boraciu s-a lăudat că poate interveni şi pe lângă judecătoarea Viorica Costiniu de la Curtea de Apel pentru ca o persoană condamantă la 7 ani închisoare de prima instanţă să primească o pedeapsă cu suspendare în apel.
„Ion Boraciu i-a explicat inculpatului Ciprian Moraru că, prin intermediul unei persoane al cărei nume nu a fost precizat, putea interveni pe lângă judecătorul Viorica Costiniu, învestită în compunerea completului C8A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, care urma să judece apelul în dosarul nr..., în vederea obţinerii unei soluţii favorabile: „Mie în mie. Asta vreau să… luna viitoare îţi spun mie în mie. Nu …[neinteligibil]… Da, suspendare, nu-ţi dă altceva. Jur că nu-ţi dă altceva …[neinteligibil]… Achi …[neinteligibil]… suspendare. Un doi ani, doi ani jumate – cu suspendare. Da. Direct la babă …[neinteligibil]… Baba stă la etajul doi. Şi el la bărbatu-său s-a dus, s-a dus la bulău…“, notează anchetatorii.
Interceptările în dosar au scos la iveală şi situaţii comice. În momentul în care discutau despre anumite dosare, în baia locuinţei, Mustaţă le-a cerut interlocutorilor să părăsească rapid încăperea.
„Întrucât conversaţia avea loc în grupul sanitar, judecătorul a dorit să întrerupă discuţia: „Ieşiţi afară, dracu’, că mă cac pe mine!“, replică în urma căreia Boraciu a protestat „A, când vorbeşti cu mine te ia, te ia căcarea!“, după care a continuat: „Da, mă, a făcut contestaţie în anulare a pedepsei“, se arată în documentul DNA.
Stan Mustaţă îi cerea lui Florian Alexandru să contacteze părţile din dosar şi să le comunice că poate să le coboare pedepsele, sens în care beneficiarii acestor hotărâri trebuiau să îi «cinstească».
referatul procurorilor
Era vorba de 1 sau 2 dosare pe lună în care se punea problema ca Florian Alexandru să se deplaseze să contacteze părţile din dosar şi să le comunice soluţia favorabilă pe care putea să o pronunţe judecătorul.
referatul procurorilor
Discutau şi în baia imobilului, însă această ultimă măsură de precauţie a fost ideea judecătorului care, în timpul discuţiilor, mai trăgea şi apa de la toaletă sau dădea drumul la apa de la robinet.
referatul procurorilor
Averea judecătorului Mustaţă
Despre judecătorul Stan Mustaţă nu se poate spune că este un funcţionar sărac. Acesta deţine, potrivit declaraţiei de avere depusă în luna iunie 2013, trei terenuri intravilan, cu o suprafaţă totală de 1.200 de metri pătraţi, din care unul în comuna Bezdead din judeţul Dâmboviţa şi alte două în Bucureşti.
De asemenea, magistratul este proprietarul a două locuinţe din Capitală, una de 91,8 metri pătraţi, iar cealaltă de 91 de metri pătraţi, dar şi a unei case de vacanţă din Bezdead.
Totodată, Mustaţă deţine două autoturisme proprietate personală, respectiv, un BMW 320, cumpărat în anul 2007, şi un Ford Scorpio, cumpărat în 2009, ambele fiind achiziţionate la mâna a doua. Judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti mai deţine 100 de acţiuni la SIF Muntenia, în valoare de 100 de lei.
Din activitatea de judecător, acesta a câştigat, anul trecut, 113.574 de lei, iar din cea de profesor la Şcoala numărul 3 din sectorul 1 al Capitalei, 28.000 de lei. Întrebat marţi, la intrarea în sediul Direcţiei Naţinale Anticorupţie, cât câştigă lunar din funcţia de judecător, Mustaţă a răspuns că 9.000 de lei. Din activitatea de judecător, Mustaţă a câştigat, anul trecut, 113.574 de lei
Ridicat de la Curtea de Apel exact înainte de a-l audia pe Dan Voiculescu
Magistratul de la Curtea de Apel a aflat acuzaţiile care i se aduc marţi dimineaţa, înainte de a judeca un nou termen al recursului în dosarul ICA în care Dan Voiculescu a fost deja condamnat în prima instanţă la 5 ani de închisoare cu executare. Astfel, exact înainte de a intra în sala de judecată, magistratul a fost ridicat de procurori şi dus la sediul DNA unde a fost audiat timp de trei ore.
Anchetatorii au explicat că au preferat să-l aducă la audieri cu mandat de aducere şi nu cu citaţie în baza articolului de lege potrivit căruia „suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă această măsură se impune în interesul rezolvării cauzei“.
Asta pentru că Mustaţă este suspectat că ar fi pretins bani şi în dosarul în care este judecat Voiculescu. De altfel, la ieşirea din sediul DNA, judecătorul a spus că la dosar există înregistrări ambientale, făcute de anchetatori, cu tehnică montată în biroul prietenului său, Ion Boraciu.
De asemenea, el a precizat că procurorii susţin că un apropiat de-al său s-ar fi întâlnit cu un prieten de-al lui Dan Voiculescu şi ar fi discutat despre dosarul în care acesta din urmă este judecat. Mustaţă a completat că oricum ar fi amânat termenul de marţi din dosarul ICA pentru că celălalt magistrat din complet este în concediu.
Imediat după ce Stan Mustaţă a părăsit sediul DNA, procurorii anticorupţie au primit de la Consiliul Superior al Magistraturii, încuviinţarea pentru reţinerea şi arestarea preventivă a magistratului. Astfel că, la ora 18.00, magistratul a fost chemat înapoi la DNA, iar la scurt timp a fost reţinut.
Voiculescu: „DNA nu este Dumnezeu pe pământ“
La scurt timp după ce judecătorul Curţii de Apel a fost ridicat pentru a fi audiat, s-a decis amânarea judecării termenului din dosarul ICA pentru 13 mai. De moment a profitat Dan Voiculescu care a organizat o conferinţă de presă în care a anunţat că a depus o plângere împotriva DNA pentru presiuni asupra magistratului Mustaţă. Asta chiar dacă oficial procurorii nu anunţaseră că judecătorul ar fi primit bani pentru a-l favoriza pe fondatorul Partidului Conservator în dosarul ICA.
„Eu am semnat azi şi am trimis, prin intermediul avocatului Mateuţ, o sesizare la Parchetul General prin care l-am rugat pe procurorul general să facă o anchetă la DNA. Acest DNA nu este deasupra legii, nu este Dumnezeu pe pământ“, a precizat omul de afaceri.
Sursa: adevarul.ro