Procurorii anticorupție au comunicat astăzi trimiterea în judecată a judecătorului Stan Mustață de la Tribunalul București și a altor patru inculpați, acuzațiile fiind de constituire a unui grup infracțional, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită, trafic de influență, complicitate la infracțiunile de mai sus și cumpărare de influență. Judecătorul este acuzat că prin adevărata rețea pe care o conducea a pretins, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, sume de bani pentru soluții favorabile în dosare deloc ușoare, în unele fiind vorba chiar de omor deosebit de grav. De altfel, gravitatea faptelor comise de cei dispuși să cumpere o soluție mai favorabilă nu cântărea câtuși de puțin, se deduce din referatul procurorilor. Rețeaua era foarte bine organizată, „partea tehnică” fiind asigurată de grefiera Curea Mariana, valorizată în cadrul grupului și al cărei viitor la conducerea rețelei era deja sigur după pensionarea judecătorului. Boraciu Ion și Alexandru Florian intermediau relația judecătorului cu inculpații, iar Ciprian Moraru, trimis și el în judecată, a cumpărat influență. Redăm în cele ce urează comunicatul DNA:
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul de combatere a corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor:

MUSTAŢĂ STAN, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile concurente de:
- constituire a unui grup infracţional organizat
- folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
- şase infracţiuni de luare de mită
- trafic de influenţă

CUREA MARIANA, grefier la Curtea de Apel Bucureşti, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile concurente de:
- constituire a unui grup infracţional organizat,
- complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
- complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă,

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:
BORACIU ION, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile concurente de:
- constituire a unui grup infracţional organizat
- trafic de influenţă
- complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită
- complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă

ALEXANDRU FLORIAN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile concurente de
- constituire a unui grup infracţional organizat
- complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită

MORARU Ciprian, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de
-cumpărare de influenţă

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, inculpatul Mustaţă Stan, împreună cu inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian, a constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale. În acest context, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Pe baza acestor informaţii, membrii grupării urmăreau să identifice şi să contacteze persoane dispuse să dea mită sau să cumpere influenţa judecătorului, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.

În perioada menţionată, judecătorul Mustaţă Stan, cu complicitatea grefierului Curea Mariana, a permis accesul unor persoane neautorizate, respectiv Boraciu Ion şi Alexandru Florian, la informaţii care nu erau destinate publicităţii (datele personale ale părţilor din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv numele, prenumele şi adresa de domiciliu).

Inculpatul Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completelor de judecată învestite cu soluționarea unor dosare penale, a pretins, în mai multe rânduri, de la diferite persoane condamnate sau inculpate în respectivele dosare, sume de bani care nu au fost particularizate sub aspectul cuantumului, după cum urmează:

1. La data de 7 aprilie 2014, prin intermediul lui Boraciu Ion, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unei persoane condamnate, în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014, pronunţată la 4 martie 2014 de Curtea de Apel Bucureşti. Inculpatul fusese condamnat pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
2. La data de 11 aprilie 2014, prin intermediul lui Alexandru Florian, în vederea pronunţării unei soluţii de punere în libertate a unui inculpat, prin admiterea contestaţiei formulate de acesta împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26 martie 2014. Inculpatul fusese arestat preventiv pentru constituire de grup infracţional organizat, fraudă informatică și înșelăciune.
3. În perioada 15-16 aprilie 2014, prin intermediul lui Boraciu Ion și Alexandru Florian, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unui condamnat, cu prilejul judecării contestaţiei formulate împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28 februarie 2014, de Tribunalul Ilfov. Persoana fusese condamnată definitiv pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi pentru instigare la infracţiunea de dare de mită.
4. În data de 16 aprilie 2014, prin intermediul lui Boraciu Ion şi Alexandru Florian, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unei persoane condamnate pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat în formă continuată.
5. La data de 16 aprilie 2014, prin intermediul lui Boraciu Ion şi Alexandru Florian, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unui inculpat, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19 decembrie 2013 de Tribunalul Ilfov, Secţia penală. Inculpatul respectiv fusese condamnat nedefinitiv, pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.
6. La data de 16 aprilie 2014, prin intermediul lui Boraciu Ion şi Alexandru Florian, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile unor persoane care s-au constituit parte civilă, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 5 martie 2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede. Soluţia favorabilă vizată însemna majorarea despăgubirilor civile acordate persoanelor care s-au constituit parte civilă în respectivul dosar penal.
7. În perioada lunii aprilie 2014, acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, a pretins, cu complicitatea grefierei Curea Mariana şi prin intermediul lui Boraciu Ion, suma de 30.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor dintr-un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă unui inculpat, în dosarul nr. 944/2/2014.

În ziua de 05 martie 2014, Boraciu Ion, acţionând în cadrul grupului din care făcea parte, a pretins de la Moraru Ciprian o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II a penală, pentru ca aceştia să desfiinţeze sentinţa prin care Moraru Ciprian fusese condamnat închisoare cu executare şi să dispună o soluţie de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Moraru Ciprian a promis că va remite suma de bani pretinsă, după particularizarea acesteia, în schimbul soluţiei favorabile care i s-a promis de către Boraciu Ion.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
În cursul anului 2013, Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară (prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000), urmărind obţinerea de beneficii materiale, context în care, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
Membrii acestei grupări infracţionale au acţionat coordonat, fiecare dintre ei având stabilite anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acţiunile celorlalţi în realizarea scopului urmărit, şi anume obţinerea de foloase prin comiterea unor infracţiuni de corupţie.
În realizarea rezoluţiei infracţionale luate în cadrul grupului constituit, s-a reţinut o gamă extrem de variată a actelor materiale menite să asigure un veritabil mod de viaţă, iar succesiunea „serviciilor” oferite de magistratul Mustaţă Stan se situează în centrul activităţii infracţionale, reprezentând preocuparea majoră a membrilor grupului, care au acţionat în mod organizat pe o perioadă îndelungată de timp.
Din probele administrate reiese o obişnuinţă a membrilor grupului în desfăşurarea unor asemenea activităţi infracţionale, în cadrul cărora erau deja stabilite „tarifele” pentru furnizarea hotărârilor judecătoreşti favorabile, singura lor preocupare fiind, în această privinţă, aceea ca fiecare dintre ei să-şi îndeplinească, în vederea atingerii scopului comun urmărit, sarcinile asumate în cadrul cooperării lor delictuale.
Scopul urmărit a constat în facilitarea obţinerii de către anumiţi subiecţi procesuali din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, a unor hotărâri favorabile.
Astfel, elementele definitorii ale funcţionării grupului constituit de Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion se structurează pe mai multe paliere:
- întâlniri conspirative, asigurate cu frecvenţă aproape zilnică de Boraciu Ion, în biroul acestuia situat în Bucureşti
- modul conspirat de comunicare, cu evitarea telefoanelor mobile;
- identificarea dosarelor penale în care judecătorul Mustaţă Stan putea pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă;
- formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, disponibilitatea de a pretinde mită fiind exprimată cu privire la toate dosarele din lista de şedinţă, indiferent de gravitatea infracţiunilor;
- trimiterea în teren a inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, în vederea contactării posibililor mituitori sau cumpărători de influenţă, de către judecătorul Mustaţă Stan;
- ameninţarea subiecţilor procesuali cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti netemeinice, chiar dacă aceştia, în mod legal, aveau dreptul la o soluţie favorabilă;
- banii se încasau de către unul din membrii grupului, care avea legătura cu mituitorii şi cumpărătorii de influenţă, sumele fiind împărţite între inculpaţi, de cele mai multe ori în mod egal sau în funcţie de contribuţia adusă la săvârşirea faptei;
- membrii grupului au asigurat în permanenţă luarea unor măsuri de precauţie, prin alternarea discuţiilor în camerele imobilului, evitarea discuţiilor telefonice, efectuarea de verificări în sistemul informatic ECRIS de către grefierul Curea Mariana;
- s-a asigurat ierarhia grupului în care judecătorul Mustaţă Stan a beneficiat de serviciile prestate de către ceilalţi inculpaţi, în pofida anumitor nemulţumiri exprimate de aceştia din urmă. În calitate de prietenă a inculpatului Mustaţă Stan, Curea Mariana a beneficiat şi ea de avantajele liderului (de exemplu: organizarea zilei de naştere la mare, tort, flori, cadouri, etc.). Membrii grupului infracţional au valorizat rolul acesteia în gruparea criminală, din perspectiva funcţiei de grefier, în scopul deservirii în viitor a intereselor grupului, când judecătorul Mustaţă Stan urma să se pensioneze.
- un alt mod de operare a constat în accesarea grupării criminale de către potenţialii mituitori şi cumpărători de influenţă, prin intermediul inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian; aceştia din urmă primeau bileţele cu numerele de dosare penale în care beneficiarii intervențiilor ofereau foloase materiale, Curea Mariana verifica pe portalul instanţelor de judecată la ce complet erau repartizate dosarele penale, după care consulta planificările existente la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, pentru ca, în final, să le comunice membrilor grupului dacă respectivele cauze penale erau repartizate pentru soluţionare judecătorului Mustaţă Stan sau altor judecători pe lângă care Mustaţă Stan susţinea că poate să intervină, în vederea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
Totodată, reţinem şi preocuparea permanentă a inculpatei Curea Mariana, de a asigura „protecţia” grupului, împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică.
În ceea ce priveşte modul conspirat de comunicare de către membrii grupului, probaţiunea relevă că aceştia s-au întâlnit într-o locaţie considerată „sigură”, ar fi vorbit şoptit, la ureche, atunci când era vorba despre intervenţiile din dosarele penale şi banii pretinşi în legătură cu obţinerea hotărârilor judecătoreşti. De asemenea, când discutau astfel de subiecte, obişnuiau să îndepărteze din cameră telefoanele mobile, în scopul de a nu fi interceptaţi prin intermediul lor. În acelaşi scop, discutau şi în baia imobilului, însă, această ultimă măsură de precauţie a fost ideea judecătorului Mustaţă Stan.
În împrejurările menţionate, Mustaţă Stan le-ar fi comunicat interlocutorilor săi, Boraciu Ion şi Alexandru Florian, numele părţilor din dosarele pe care le judeca şi adresa completă la care aceştia locuiau. Judecătorul le aducea la cunoştinţă ce soluţie mai favorabilă ar fi putut să o dispună faţă de părţile din dosar, în temeiul prevederilor mai favorabile din noul Cod de procedură penală. Mustaţă Stan obişnuia să le solicite inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion să contacteze părţile din dosar şi să le comunice că poate să le coboare pedepsele, în schimbul unor sume de bani.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curtea de Apel Bucureşti.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”.

Distribuie Distribuie Comentarii