Judecătorul Mirela Popescu este noul şef al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Judecatorul Mirela Sorina Popescu este noul sef al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce mandatul magistratului Corina Jijiie a expirat, ea fiind aleasa cu unanimitate de voturi, joi, de membrii Sectiei de judecatori a CSM, potrivit Mediafax.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va trimite presedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a magistratului Mirela Popescu la conducerea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, urmand ca seful statului sa semneze decretul de numire in functie.
Judecatorul Mirela Popescu a sustinut, joi, interviul pentru functia de presedinte al Sectiei penale a ICCJ. In cadrul prezentarii proiectului de management al sectiei, magistratul a subliniat ca hotararile judecatoresti ar trebui sa fie motivate in termenele prevazute de Codul de procedura penala, astfel incat momentul publicarii lor sa fie cat mai apropiat de cel al pronuntarii.
Intrebata ce va face daca se va intarzia redactarea hotararilor judecatoresti, Mirela Popescu a spus: "Ideal este ca hotararea judecatoreasca sa fie redactata in termenul prevazut de Codul de procedura penala. Daca ar fi o hotarare neredactata de doua luni, as vedea care sunt cauzele care au dus la intarzierea redactarii hotararii judecatoresti, as avea o discutie cu magistratul asistent sau cu grefierul, as verifica volumul de activitate al magistratului asistent, daca a fost bolnav, daca este o situatie de un caz izolat trebuie privite lucrurile intr-un anumit mod. Daca se repeta, voi avea grija la evaluare".
Mirela Popescu a aratat, in fata membrilor Sectiei de judecatori a CSM, ca este necesara extinderea atributiilor grefierului. Ea a explicat ca grefierii ar trebui sa preia unele dintre atributiile magistratilor asistenti, pentru ca acestia din urma sa se ocupe mai mult de motivarile judecatoresti.
"Regandirea modului de planificare a judecatorilor la activitatea de permenanta, astfel incat sa se evite situatiile de incompatibilitate prevazute de articolul 64 din Codul de procedura penala. Numarul mare de solicitari ale parchetelor avand ca obiect propuneri de arestare preventiva, propuneri de prelungire a masurii arestarii preventive, cereri de incuviintare a perchezitiilor domiciliare, informatice, care conduc la incompatibilitatea judecatorilor care au solutionat atare cereri, incluziv a celor care au solutionat contestatiile impotriva incheierilor prin care s-a dispus asupra masurilor preventive, de a participa la judecata pe fond a respectivelor cauze impune, in urma discutiilor cu judecatorii sectiei, cu presedintele si vicepresedintele instantei, identificarea acelor solutii care sa duca la evitarea situatiilor in care, din cauza starii de incompatibilitate, cauzele de competenta in fond a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa fie judecate de judecatori de la alte sectii", este unul dintre obiectivele magistratului, sintetizat in proiectul de management publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecatorul Mirela Sorina Popescu a fost singurul candidat pentru functia de presedinte al Sectiei penale a ICCJ.
Potrivit celei mai recente declaratii de avere, magistratul detine un apartament in Pitesti.
Sorina Mirela Popescu este cea care a decis arestarea fostului sef al DIICOT, Alina Bica. Ea a facut parte din completul de cinci judecatori care l-a condamnat pe George Becali, in dosarul "Portbagajul", la trei ani de inchisoare cu suspendare. De asemenea, magistratul l-a condamnat, alaturi de alte doua colege, pe senatorul Catalin Voicu la cinci ani de inchisoare cu executare, pentru coruptie. Mirela Popescu a facut parte si din completul care a mentinut condamnarea la sase ani de inchisoare cu executare a fostului procuror Nelu Carpen.
Potrivit legii, presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii care au functionat la ICCJ cel putin doi ani.
Numirea in functia de presedinte de sectie al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
