Judecătorul mason Marian Budă a fost ales preşedinte al CSM
Judecătorul Marian Budă a fost ales, joi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit Agerpres. Decizia a fost luată cu 10 voturi „Da”, cinci „Nu” şi două voturi „Nule”. Marian Budă a fost validat în luna ianuarie de Plenul Senatului în calitate de membru interimar al CSM, până la alegerea unui nou membru, ca urmare a pensionării judecătorului Mariana Ghena, care deţinea această funcţie, relatează G4Media.ro .
Cine este Marian Budă: Mason și membru al unei asociații anti-reformiste
Judecătorul Marian Budă este originar din Dolj, din comuna Leu, unde potrivit declarației de avere, deține o vilă și terenuri. Potrivit declarației de interese din 2021, judecătorul Marian Budă este membru al Asociației Magistraților din România, o asociație anti-reformistă, vocală împotriva DNA.
Judecătorul Budă a declarat că este și membru al asociației L.R. Constantin Brâncoveanu Craiova. Într-o declarație de interese din 2016, judecătorul arăta că este membru al asociației L.R. Cetatea Băniei Craiova. Inițialele L.R. provin de la Loja regulară. Loja Regulară Cetatea Băniei se află pe lista lojelor masonice din România. Potrivit unei decizii CSM din 2013, magistrații au dreptul să facă parte din masonerie, dar trebuie să declare acest lucru.
Judecătorul Marian Budă a fost numit șef al Secției a II-a Civile de la ÎCCJ în ianuarie 2020 pentru un mandat de 3 ani de către Secția de judecători a CSM controlată de judecătoarea Lia Savonea.
Potrivit gsp.ro , în octombrie anul trecut, patronul FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu, l-a acuzat pe judecătorul Marian Budă de la Înalta Curte de legături cu afaceristul Mihai Rotaru, patronul rivalei CS Universitatea Craiova. Magistratul a judecat un litigiu privind palmaresul Universității Craiova. Rotaru este unul dintre samsarii de drepturi litigioase anchetați de DNA. El a primit însă clasare în două dosare legate de retrocedări frauduloase. Contactat de Gazeta Sporturilor, judecătorul Marian Budă a refuzat să facă orice fel de comentarii.
Context. Pe 16 decembrie anul trecut, judecătorul Bogdan Mateescu, actualul preşedinte al Consiliului, a fost votat interimar în această funcţie, după ce Secţia pentru judecători a CSM a respins candidaturile depuse de Gabriela Baltag şi Andrea Chiş.
Mai mulţi membri ai Consiliului au contestat decizia lui Bogdan Mateescu prin care s-a propus interimar la şefia CSM, judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Chiş cerându-i demisia.
La aceeaşi dată, procurorul Nicolae Solomon a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.
Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers. (sursa foto: Captură video CSM)
