Judecătorii, reacție promptă la noul atac al clicii Dragnea-Iordache-Nicolicea la legile justiției
Judecătorii, reacție promptă la noul atac al clicii Dragnea-Iordache-Nicolicea la legile justiției. Forumul Judecatorilor din Romania atrage atentia opiniei publice asupra unei initiative legislative depuse la Camera Deputatilor de un grup de 8 deputati, in data de 31 octombrie 2017, fara o expunere de motive corespunzatoare (conform art. 92 alin. 1 teza finala din Regulamentul Camerei Deputatilor) si fara studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii si a pozitiei ferme a corpului magistratilor, prin deturnarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern in urma reactiilor publice, fapt inacceptabil intr-un stat de drept., se arata intr-un comunicatal FJR.
Comunicat integral:
„Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (2017) recomanda expres, in cazul Romaniei, "in vederea imbunatatirii in continuare a transparentei si a predictibilitatii procesului legislativ, precum si pentru a consolida garantiile interne in materie de ireversibilitate", ca "Guvernul si Parlamentul (...) sa asigure transparenta totala si sa tina seama in mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa legate de Codul penal si de Codul de procedura penala, de legile anticoruptie, de legile in materie de integritate (incompatibilitati, conflicte de interese, avere ilicita), de legile justitiei (referitoare la organizarea sistemului justitiei), precum si de Codul civil si Codul de procedura civila".
Prin faptul ca are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului roman ii revine obligatia de a aplica acest mecanism si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru, in conformitate cu dispozitiile art.148 alin.(4) din Constitutie. Promovarea unor proiecte retrograde, scrise in mare graba, cu vizibile necorelari si lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia "hotarare de respingere a cererii de inaintare a exceptiei de neconstutionalitate" este deficitara ca formulare juridica, in raport de termenii consacrati in legislatie si doctrina - "incheierea motivata prin care se respinge cererea de sesizare a Curtii Constitutionale" - a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), fara o expunere de motive corespunzatoare, nu are nicio legatura cu modernizarea unei justitii intr-o evolutie pozitiva vizibila, laudata de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare si verificare, ci reprezinta un simplu episod din serialul "Experiment judiciar", derulat la foc continuu in ultimul an.
Asupra unui proiect asemanator, preluat in mare parte in aceasta noua initiativa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, tinand seama de voturile exprimate in numeroase adunari generale ale judecatorilor si procurorilor de la instante si parchete. In cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecatori si procurori romani, adica mai mult de jumatate din numarul lor total, si-au insusit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a "legilor justitiei", adresat Guvernului Romaniei.
Sustinatorii memoriului au considerat ca aceste modificari promovate de Ministrul Justitiei incalca flagrant Mecanismul de cooperare si verificare, rapoartele sale constante si fundamentele unei magistraturi firesti intr-un stat democratic. Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspectiei Judiciare sub controlul unui organism paraconstitutional (Consiliul de Integritate a Judecatorilor si Procurorilor din Romania), inexistent in prezent, dar care ar urma sa fie infiintat printr-o lege separata (fara o forma legislativa cunoscuta, desi este esential sa se cunoasca organizarea, finantarea, competenta, regulile procesului decizional, garantiile de independenta etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene in cadrul MCV, precum si rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.
Initiativa legislativa cuprinde foarte multe modificari care vor influenta cariera si activitatea profesionala a magistratilor si vor produce dezechilibre in sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesionala la Institutul National al Magistraturii, apta a produce in timp disfunctionalitati imense in functionarea instantelor si a parchetelor, indisponibilizand aproximativ de 1000 de viitori magistrati pentru 4 ani, in conditiile unui val de pensionari asteptat pe termen scurt si foarte scurt.
De asemenea, sustinerea de catre judecatorii si procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate in fata colegiilor de conducere ale curtilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe langa acestea, nesocoteste rolul Institutului National al Magistraturii de a realiza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor la standarde inalte si inlatura, cel putin in principiu, posibilitatea evaluarii obiective a candidatului la finalizarea studiilor, asa cum se desfasoara in prezent. In fata unui asalt nemaiintalnit si continuu impotriva justitiei, in general, si a corpului magistratilor, in special, solicitam Comisiei Europene ca, in cadrul raportului de tara ce va fi facut public in luna noiembrie 2017, sa analizeze posibilitatea de a recomanda autoritatilor romane ca toate modificarile propuse in prezent si in viitorul apropiat sa nu afecteze independenta justitiei, prin sublinierea - inca o data - a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV si a parcursului european al Romaniei.”
