Procurorii au trimis-o în judecată pentru șantaj pe o tânără ieșeancă, dar judecătorii au ajuns la concluzia că, la fel de bine, vinovat putea fi și prietenul acesteia. În lipsa unor dovezi clare cu privire la identitatea și sexul șantajistului, magistrații au preferat să nu condamne pe nimeni.

Totul a început pe site-ul de întâlniri Badoo

Angajat al unei companii aeriene, Thomas V. a abordat, în septembrie 2013, șase tinere care aveau profiluri pe site-ul de întâlniri www.badoo.com . Din cele șase, două i-au răspuns, iar cu una dintre ele, cu numele de profil „Katastrophe”, discuția s-a dezvoltat. Thomas V. și „Katastrophe” au făcut schimb de numere de telefon, iar discuția a continuat pe Skype. Aici, elvețianul a văzut pe ecranul calculatorului o tânără brunetă, de 20-25 de ani, cu părul lung, dezbrăcându-se și a intrat în joc, procedând la fel, fără a ști însă că din partea cealaltă, totul era înregistrat.

După scurt timp, „Katastrophe” i-a trimis elvețianului mai multe link-uri care trimiteau spre diferite site-uri pe care fuseseră încărcate imagini cu Thomas V. expunându-și organele genitale, dar și numele său real și al firmei la care lucra. Amenințat că imaginile vor fi făcute publice, bărbatul a acceptat să plătească 600 de euro într-un cont Paypal. La destinație au ajuns doar 579,25 euro, întrucât 20,75 euro fuseseră reținuți sub formă de comision. „Generoasă”, Katastrophe i-a spus elvețianului că e bine și așa, iar imaginile compromițătoare au fost șterse. Între începutul discuției „fierbinți” și momentul în care buzunarele lui Thomas V. au fost ușurate de 600 de euro au trecut doar două ore.

Thomas a depus o plângere pentru șantaj

Chiar a doua zi, Thomas V. a depus o plângere pentru șantaj la autoritățile penale elvețiene. După primele cercetări, dosarul a fost trimis spre soluționare în România, fiind preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătorie. Imaginile trimise elvețianului erau inutile. Erau neclare și oricum, cel mai probabil, fuseseră descărcate de pe internet, neaparținând persoanei care se identifica drept Katastrophe. Anchetatorii au verificat însă adresa de e-mail asociată contului Paypal folosit pentru încasarea banilor, ajungând astfel la Daniela V. Calculatorul de pe care fusese purtată discuția online cu elvețianul aparținea unui prieten pe care tânăra îl cunoscuse în perioada respectivă. La percheziția informatică, pe calculator a fost găsit un document Word cu instrucțiuni practice pentru situațiile în care poți deveni victima unui șantaj de natură sexuală în mediul virtual. Lucrurile păreau să se lege.

„Șantajista” era mama unui copil

Luată la întrebări, Daniela V. a spus că mersese de câteva ori la prietenul său acasă, dar de fiecare dată însoțită de copilul său minor și fără a rămâne peste noapte singură cu acesta. Da, își deschisese un cont Paypal și îl folosise pentru a încasa bani. Dar contul fusese deschis încă din vara lui 2013 și îl folosise doar pentru a primi bani care i se cuveneau de fapt prietenului său. Acesta avea un copil în grijă, iar fosta soție îi plătea pensie alimentară. Bărbatul era dator la mai multe bănci și avea poprire pe conturile sale. Spusele femeii s-au verificat. Într-adevăr, retrăsese de vreo 20 de ori sume cuprinse între 1.000 și 8.000 de lei din contul Paypal, pe parcursul câtorva luni. Printre ultimii bani retrași, fusese și o sumă de 8.000 de lei care putea cuprinde cei 600 de euro obținuți prin șantaj.

În fața anchetatorilor, femeia a negat orice acuzație de șantaj. Dimpotrivă, cel care făcuse asta fusese probabil prietenul său. Chiar acesta i-ar fi spus că obține bani prin șantaj, respectiv că „dezbracă bărbați și îi pune pe net” și i-ar fi propus să participe și ea la această „afacere”. Când a fost chemat și prietenul Danielei V. să dea explicații, acesta a negat orice implicare, afirmând că femeia avea acces la calculatorul său și, deci, ea ar fi autoarea șantajului.

Mai fusese cercetată în 2014, în Germania, pentru comiterea unor fapte similare

Procurorii au trimis-o în judecată pe Daniela V. pentru șantaj, dar nici magistrații Judecătoriei, nici ulterior cei ai Curții de Apel nu au fost convinși că într-adevăr ea era autoarea. Tânăra mai fusese cercetată în 2014, în Germania, pentru comiterea unor fapte similare, dar se dispusese încetarea urmăririi penale. „Nu pot fi probate indubitabil faptele în sarcina învinuitei, fiind probabil ca de pe contul învinuitei să fi intrat alte persoane fără drept şi fără ştiinţa acesteia”, apreciaseră anchetatorii germani. Aceleași dubii le-au avut și judecătorii ieșeni, care au apreciat că nu putea fi stabilit cu certitudine cine îl convinsese pe elvețian să se dezbrace, iar apoi îl șantajase. Adresa de e-mail folosită pentru accesarea contului de pe site-ul de întâniri nu fusese accesată niciodată de la domiciliul Danielei V., deci se putea ca femeia să nu fi avut nicio legătură cu întreaga afacere. „Analizând probele pe care s-a întemeiat acuzaţia penală formulată împotriva inculpatei, instanţa a constatat că niciuna dintre acestea nu este suficient de fiabilă pentru a dovedi vinovăţia inculpatei şi nici prin coroborarea acestora instanţa nu poate ajunge la concluzia că este îndeplinit standardul dovedirii acuzaţiei dincolo de orice îndoială rezonabilă, pentru a se putea concluziona că fapta de şantaj, ce există în materialitatea ei, a fost săvârşită de inculpată”, au conchis magistrații Judecătoriei.

Aceștia au aplicat principiul legal conform căruia orice dubiu este interpretat în favoarea inculpatului și au decis achitarea Danielei V. din lipsă de probe. Sentința a fost contestată de procurori, care au insistat că femeia era vinovată. Magistrații Curții de Apel au considerat însă versiunea prezentată de Daniela V. drept verosimilă. Cum procurorii nu au adus în apel probe noi, care să susțină vinovăția tinerei, sentința de achitare a rămas definitivă.