Judecătoarea anti-mască de protecţie: „are aspect de botniţă şi prezintă risc asupra sănătăţii”

Judecătoarea anti-mască de protecţie: „are aspect de botniţă şi prezintă risc asupra sănătăţii”

Masca de protecţie sanitară „are aspect de botniţă (...) purtarea măştii fiind act medical nu poate fi impus fără consimţământul expres al persoanelor”. Cel puţin aşa susţine judecătoarea Carmen Chirilă de la Tribunalul Neamţ. Chirilă a devenit celebră după ce a concurat singură de două ori pentru postul de preşedinte al Judecătoriei Bicaz, dar de ambele dăţi a obţinut calificativul ”nerecomandabil” la testul psihologic.

O judecătoare de la Tribunalul Neamț, care s-a mai remarcat prin luări de poziție ciudate pe Facebook, scrie în sentințele pronunțate că obligativitatea purtării măștii în sala de judecată ar reprezenta ”o îngrădire a accesului la justiție prin imposibilitatea identificării părților și martorilor de către membrii completului” și că ”are aspect de botniță și prezintă și risc asupra sănătății persoanelor cărora li se obturează respirația normală cu înmulțirea infecțiilor din cavitatea bucală și reducerea capacității plămânilor”.

Potrivit  clujust.ro , aceste aprecieri au fost făcute de judecătoarea Carmen Elena Chirilă (fostă Păduraru) de la Tribunalul Neamț, în sentințelor pronunțate de aceasta în jurul datei de 30 iunie, la scurt timp după Decizia Curții Constituționale din 25 iunie, prin care prevederile de atunci din legea 55/2020 privind carantina și autoizolarea au fost declarate neconstituționale.

Redăm mai jos câteva fragmente relevante:

”În temeiul art. 217 Cod procedură civilă președintele completului are atribuții în materia poliției ședinței de judecată. În virtutea acestui drept constată că, în lipsa aprobării de către forul legiuitor suprem, Parlamentul României, Hot. de Guvern nr.476/16.06.2020 privind starea de alertă, Ordinul de Ministru sau Ordinele interne nu operează pentru desfășurarea ședințelor de judecată, întrucât purtarea măștii fiind act medical nu poate fi impus fără consimțământul expres al persoanelor și, pe de altă parte, prezintă riscuri la adresa accesului liber la justiție, la demnitatea persoanei și la sănătate astfel că mențiunile trecute pe citativ, exced responsabilității președintelui de complet/complet care a emis citațiile corespunzător art.157 Cod procedură civilă. Se reține în acest sens și constatarea neconstituționalității stării de alertă, prin decizia nr.457/25.06.2020 a CCR, fiind în etapa de redactare, va deveni obligatorie la acel moment (conform Comunicatului atașat).

În mod constant, forul constituant a apreciat că actele administrative ale Guvernului sau Miniștrilor nu pot îngrădi drepturi și libertăți consfințite prin Constituție și prin Dreptul internațional iar accesul la justiție nu poate fi restrâns nici în condițiile stării de urgență, cu atât mai puțin în starea de alertă.

Atrage atenția, în schimb, asupra faptului că persoanele care se cunosc a fi purtătoare a unei boli contagioase, răspund penal conform art.352 Cod penal (zădărnicirea combaterii bolii) dacă vor transmite cu bună știință altor persoane aceste afecțiuni.

În virtutea principiilor oralității și solemnității ședinței de judecată, a nondiscriminării aplicării actului de justiție, a obligației fiecărui judecător european de a respecta drepturile și libertățile cetățenești, în acord cu Deciziile Curții Constituționale, constat că obligația de purtare a măștii în sala de judecată reprezintă o îngrădire a accesului la justiție prin imposibilitatea identificării părților și martorilor de către membrii completului, prin comunicarea orală deficitară între complet-grefier-părți, afectând demnitatea umană pentru persoanele care nu prezintă simptome ale infecțiilor contagioase și care refuză această procedură de natură medicală acționând pe riscul propriu, are aspect de botniță și prezintă și risc asupra sănătății întrucât sunt studii științifice medicale care evidențiază riscul major asupra sănătății persoanelor cărora li se obturează respirația normală cu înmulțirea infecțiilor din cavitatea bucală și reducerea capacității plămânilor.

De asemenea, distanța impusă de 2 m între membrii completului, aduce atingere, în mod flagrant, principiului deliberării între toți membrii completului colegial, deliberarea fiind una dintre componentele legalității pronunțării soluțiilor atât pe aspecte procedurale prealabile cât și pe fond.

Pentru aceste considerente, președintele completului pune în vedere tuturor participanților la judecată că, în eventualitatea în care există persoane care insistă în purtarea măștii în sala de ședință, acestea au posibilitatea de a solicita amânarea cauzei la un termen ulterior, după redactarea Deciziei Curții Constituționale, pentru a se asigura și cealaltă componentă a liberului acces la justiție, respectiv obligația judecătorului de a identifica pe destinatarii actului de judecată pentru a preveni orice eroare în acest sens.” (Sursa:  Clujust.ro)

Context

Judecătoarea Chirilă provine de la Tribunalul Neamț și a fost numită președintă interimară a Judecătoriei Bicaz în ianuarie 2019 de către Secția pentru judecători a CSM. Potrivit unor surse judiciare, Chirilă a fost susținută de judecătoarea CSM Gabriela Baltag, care provine de la Tribunalul Neamț, este o obișnuită a platourilor Antenei 3 și e aliat al Liei Savonea, fosta șefă a CSM.

Potrivit acelorași surse, anul trecut, judecătoarea Chirilă a concurat singură de două ori pentru postul de președinte al Judecătoriei Bicaz. De ambele dăți a obținut calificativul ”nerecomandabil” la testul psihologic. La concursul din vară a cerut reevaluarea și tot nu a trecut. A absentat apoi la celelalte probe. La concursul din toamnă a obținut același calificativ, dar a participat apoi și la testul cunoștințelor teoretice pe care, de asemenea, l-a picat.


populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”