Să fie oare Elisabeta a II-a "ultima" regină a Regatului Unit? Deşi amurgul domniei sale suscită în rândul republicanilor britanici speranţa unei schimbări de regim, monarhia are totuşi şanse mari să îi supravieţuiască, temperează specialiştii în istoria casei regale, cu condiţia ca aceasta să se reinventeze, informează AFP.

Graham Smith, directorul asociaţiei Republic, care militează pentru un preşedinte ales prin vot şi echidistant în calitate de şef al statului britanic în locul unui suveran, recunoaşte că acest moment încă nu a sosit: "Nu ne aşteptăm ca monarhia să fie abolită atât timp cât regina se va afla pe tron", deoarece ea se bucură de o importantă "susţinere populară".

Însă această întrebare ar putea să devină mai presantă atunci când fiul cel mare al suveranei, prinţul Charles, mai puţin popular, îi va urma pe tronul ţării, a adăugat Graham Smith.

Concert pop, parade, picnicuri - britanicii se pregătesc să sărbătorească timp de patru zile la începutul lunii iunie un Jubileu de Platină inedit, ce marchează cei 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a.

Simbol intrinsec al Regatului Unit, suverana de 96 de ani a urcat pe tron în 1952, a traversat epocile, fiind omniprezentă de-a lungul mai multor generaţii de britanici şi un veritabil soclu al unei monarhii ce era altădată puternic zguduită de scandaluri.

"Un bătrân"

Dincolo de festivităţile marcate de heraldica regală, acest jubileu şi sfârşitul de domnie pe care îl prefigurează reprezintă totodată o sursă de speranţă pentru organizaţia Republic: aceea de "a face din Elisabeta a II-a ultima suverană" dintr-o lungă linie dinastică, aşa cum precizează un slogan ambiţios şi provocator publicat pe site-ul său.

Cei care o iubesc pe regină nu îl apreciază neapărat pe prinţul Charles, argumentează Graham Smith, denunţând o instituţie "antidemocratică" şi costisitoare pentru contribuabili.

El prezintă drept dovadă câteva sondaje recente care creditează monarhia cu o popularitate mai mică şi care va continua să scadă, potrivit părerii sale, mai ales în rândul tinerilor, care sunt mai puţin ataşaţi de tradiţie şi mai sensibili faţă de luptele împotriva colonialismului.

Conform unui sondaj realizat de un think tank, British Future, 58% dintre britanici susţin monarhia, în timp ce doar 25% se declară favorabili pentru o republică după regina Elisabeta a II-a. Diferenţa este încă şi mai mică în rândul tinerilor (40% pentru monarhie contra 37% pentru republică), minorităţilor etnice (37% contra 33%) şi în Scoţia (45% contra 36%).

"Moartea reginei va marca un mare punct de cotitură", prezice Robert Hazell, profesor de drept constituţional la University College London. Prinţul Charles, în vârstă de 73 de ani, va fi "un bătrân neatrăgător" atunci când va deveni rege şi ar putea avea parte de "o domnie dificilă", a explicat profesorul britanic.

El nu exclude ca prinţul Charles să fie presat de tabloide să îi cedeze locul fiului său cel mare, prinţul William, care va împlini vârsta de 40 de ani în luna iunie.

Forţă unificatoare

Pentru a-şi spori atractivitatea şi pentru a se menţine relevantă, monarhia va trebui să se adapteze la o lume nouă, foarte îndepărtată de valorile care prevalau în secolul trecut, când tânăra prinţesă Elisabeta a preluat coroana, afirmă Mark Borkowski, expert în relaţii publice.

"Nimeni nu ştie ce formă va lua. Dar ea va trebui să arate o schimbare", aşa cum a făcut atunci când "s-a scuturat de praf" după moartea prinţesei Diana, a adăugat el.

Potrivit tabloidului Daily Mail, prinţul William şi-a anunţat deja dorinţa de a schimba strategia monarhiei britanice după un turneu dificil în Marea Caraibilor în luna martie, unde a fost criticat pentru legăturile pe care casa regală le-a avut în trecut cu colonialismul. Prinţul William a declarat că şi-ar dori o monarhie "mai agilă" şi să facă din ea "o forţă unificatoare", capabilă să reziste încercărilor timpului, precizează acelaşi tabloid.

El a deschis şi o mică uşă pentru o eventuală diminuare a rolului coroanei britanice în Commonwealth, în contextul în care anumite ţări din această organizaţie, care o au ca şef al statului pe regina Elisabeta a II-a, ar putea să renunţe la legăturile cu Regatul Unit, după modelul Insulelor Barbados, care au devenit republică în noiembrie 2021.

Însă de aici şi până la imaginarea unui efect de domino care să ajungă până în Marea Britanie este o distanţă uriaşă, care nu va fi încă străbătută, estimează Robert Hazell. Pe lângă un referendum, trecerea la republică ar necesita ralierea, puţin probabilă după părerea sa, a unei mari părţi din clasa politică, sensibilă la ideea de a nu fi pe placul electoratului său.

Cu atât mai mult cu cât Marea Britanie, spune Robert Hazell, este deja "o republică, dar nu-şi spune numele", având un suveran fără o putere politică reală, în contrast cu o ţară precum Franţa, unde "preşedintele este un monarh", ce are avantajul unui şef de stat cu care populaţia poate "mai uşor" să se identifice. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii