Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă, relatează CNN.

Potrivit aceluiași studiu, un loc de muncă de rutină, cu un nivel scăzut de stimulare mintală la 30, 40, 50 și 60 de ani, a fost asociat cu un risc cu 66% mai mare de tulburări cognitive ușoare și cu 37% mai mare de demență după vârsta de 70 de ani, față de un loc de muncă cu un nivel ridicat de solicitări cognitive și interpersonale.

„Rezultatele noastre arată importanța de a avea o ocupație care necesită o gândire mai complexă ca modalitate de a menține memoria și capacitatea de gândire la bătrânețe", a declarat autorul principal, dr. Trine Edwin, cercetător la Spitalul Universitar din Oslo, Norvegia. „Locul de muncă este cu adevărat important în susținerea sănătății cognitive".

Anii petrecuți la școală contribuie la contracararea impactului unei munci repetitive , dar nu în totalitate, a spus Edwin. Frecventarea unei facultăți, de exemplu, a redus impactul unei slujbe repetitive cu aproximativ 60%, dar nu a neutralizat complet riscul.

„A rămâne activ în viață, a avea un scop, a învăța lucruri noi și a rămâne activ din punct de vedere social sunt instrumente puternice pentru a ne proteja împotriva declinului cognitiv pe măsură ce îmbătrânim", a declarat dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida.

„În mod similar, acest studiu arată că a fi implicat din punct de vedere cognitiv la locul de muncă poate avea, de asemenea, beneficii importante în lupta noastră împotriva demenței", a declarat Isaacson, care nu a fost implicat în noul studiu.

„La fel cum putem folosi exercițiile fizice pentru a ne crește și a ne întreține mușchii, antrenarea creierului nostru prin sarcini de lucru mai captivante și interacțiuni colegiale continue pare să ajute, de asemenea, la combaterea demenței."

Activitățile zilnice sunt adesea repetitive

Studiul, făcut public miercuri în Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie, a analizat datele privind sănătatea și ocupația a 7.000 de norvegieni care au fost urmăriți de la vârsta de 30 de ani până la pensionare, la 60 de ani.

„Multe alte studii pe această temă au vizat doar cele mai recente locuri de muncă ale oamenilor", a spus Edwin, „dar datorită bazei de date naționale pe care o avem în Norvegia am putut urmări oamenii de-a lungul unei mari părți a vieții lor".

Pentru a realiza analiza, Edwin și echipa sa au clasificat sarcinile cognitive a 305 ocupații din Norvegia. Locurile de muncă de rutină care nu au fost clasificate ca fiind „protectoare din punct de vedere cognitiv" implicau adesea sarcini manuale și mintale repetitive, așa cum este de obicei în cazul muncii în fabrică și al contabilității.

„Cele mai multe persoane cu locuri de muncă de rutină din eșantionul nostru au fost menajerele, îngrijitorii, muncitorii în construcții și poștașii", a spus Edwin.

Locurile de muncă mai solicitante din punct de vedere cognitiv nu se bazau pe sarcini de rutină, chiar dacă uneori era necesară realizarea repetată. Sarcinile zilnice includeau mai des gândirea creativă, analizarea informațiilor, rezolvarea problemelor și explicarea ideilor și informațiilor altora. Competențele interpersonale, cum ar fi antrenarea sau motivarea altora, sunt, de asemenea, necesare în aceste tipuri de locuri de muncă care te stimulează din punct de vedere psihic.

Cum poți opri declinul cognitiv

„În acest grup erau avocați, medici, contabili, ingineri tehnici și persoane din serviciul public, dar cea mai frecventă ocupație era cea de profesor", a spus Edwin. „Profesorii interacționează mult cu elevii și părinții și trebuie să explice și să analizeze informații. Nu este atât de axat pe rutină".

Multe dintre persoanele participante la studiu au continuat să ocupe locuri de muncă cu același grad de complexitate pe parcursul vieții lor profesionale. Această consecvență a fost un punct forte al studiului, întrucât a permis cercetătorilor să studieze impactul unui tip de loc de muncă de-a lungul timpului, a declarat Edwin. Totuși, studiul nu a putut ține cont de diferențele de atribuții în cadrul unei anumite categorii de locuri de muncă.

Adoptarea unui stil de viață sănătos pentru creier, cum ar fi o dietă mediteraneană, limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat, monitorizarea factorilor de risc vascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat, evaluarea și tratarea pierderii auzului și a vederii, precum și „un somn adecvat și gestionarea stresului pot ajuta oamenii să oprească declinul cognitiv", a spus Isaacson.