De asemenea, mediul de afaceri nu este de acord cu impozitarea contractelor part-time şi cere ca impozitarea microîntreprinderilor din consultanţă să fie opţională, iar mpozitarea clădirilor trebuie să fie într-un procent fix.
Florin Jianu a spus că reprezentanţii mediului de afaceri i-au transmis premierului că nu sunt de acord cu acea impozitare la nivelul salariului minim, pentru contractele de tip part-time, pentru că „vorbim de cei mai vulnerabili angajaţi”, transmite News.ro.
„Dintr-un calcul zimplu, matematic, s-ar putea ca aceşti angajaţi sau angajatorii lor să aducă bani de acasă, pentru a plăti aceste contribuţii la nivelul salariului minim pe economie”, a spus Jianu.
El a precizat că trebuie făcută diferenţiere între activităţile de consultanţă, pentru că „şi consultanţii fiscali, şi contabilii şi alte tipuri de consultaţi intră în această sferă”.
„Noi am cerut ca impozitarea microîntreprinderilor din consultanţă să fie opţională, ei să aleagă dacă plătesc impoziut pe venit sau impozit pe profit”, a explicat Florin Jianu.
În domeniul HORECA, Jianu a spus că mediul de afaceri a cerut ca aplicativitatea măsurilor să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, acel impozit specific pentru microîntreprinderi să fie opţional, a spus el.
„Am mai cerut ca impozitarea clădirilor să fie într-un procent fix, să nu mai avem aceste marje între 1 şi 1,3 sau oricât ar fi, ci să fie un procent fix”, a afirmat el.
Preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România a precizat că în şedinţă reprezentanţii mediului de afaceri au cerut ca aplicabilitatea tuturor măsurilor să fie de la 1 ianuarie 2023.
Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal s-a aflat, săptămâna trecută, în primă lectură în Guvern. Premierul Nicolae Ciucă a declarat în şedinţă că este foarte clar că avem nevoie de decizii coordonate şi discutate la nivelul instituţiei guvernamentale şi avem nevoie ca soluţiile să poată fi acceptate.
Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a afirmat că „proiectul prevede o serie de ajustări ale Codului Fiscal, care sunt în concordanţă cu angajamentele asumate de România, în PNRR, în programul de guvernare şi în ceea ce înseamnă statutul de membru NATO, în sensul asigurării resurselor necesare înzestrării armatei române şi îmbunătăţirea securităţii naţionale, în contextul războiului din Ucraina.